Avantaje si dezavantaje ale diverselor tipuri de fete
"Simpatica - 'Bilete pentru meciul de box? Vai iubitule, nu trebuia'
Cunoscuta si ca: Super fata, Pretioasa, Sufletul din gasca baietilor, Colega de apartament
Avantaje: Vesela , agreabila, buna
Dezavantaje: S-ar putea sa se 'trezeasca', intr-o buna zi
�
Eterna 'urlatoare' - 'Nu esti bun de nimic, un lenes care traieste degeaba! Nu vezi ca nu ma faci fericita??'
Cunoscuta si ca: Diavolita, Gaita
Avantaje: Iti da atentie...
Dezavantaje: ...prea multa
�
Plangareata - 'Oh, capul meu. Ma doare rau. Ma dor si picioarele. Ah, ce crampe am. Si uite, mi-a aparut celulita!'
Cunoscuta si ca:, Miorlaita, Morocanoasa, Vaicarita
Avantaje: Previzibila
Dezavantaje: Contagioasa
�
Sefa - 'Stai drept! Poarta si tu alt tricou! Tunde-te! Ia-ti un job ! Fa si tu niste bani! Nu te mai uita asa la mine!'
Cunoscuta si ca: Mana de fier, Generalul, Domnisoara 'stie-tot'
Avantaje: De cele mai multe ori are dreptate
Dezavantaje: De cele mai multe ori are dreptate, dar ce conteaza?
�
Indecisa - 'Nu pot sa ma hotarasc. Ar trebui sa imi schimb prietenii, scoala, bluza, tunsoarea si culoarea parului?'
Cunoscuta si ca: Ingrijorata, 'Ce ma fac, iubitule!'
Avantaje: Usor de 'manevrat'
Dezavantaje: Prea usor de 'perturbat'
�
Agitata - 'Am o idee. Hai sa ne imbatam si sa ne distram pana picam lati. Am mai facut chestia asta. E super!!!'
Cunoscuta si ca: Nebuna, De neinfranat, Fata de distractii
Avantaje: Distractie... mai multa decat vei putea duce
Dezavantaje: Nu te poti baza pe ea
�
Matura - 'Nu gasesc nimic haios in desenele ale animate la care tot te uiti'
Cunoscuta si ca: Fata fara Distractie, Intepata, Icebergul
Avantaje: Prietenii te vor compatimi
Dezavantaje: Nu vei avea prieteni
�
Martzianca - 'Acest dans sper ca te va face sa intelegi cat de mult inseamna relatia noastra pentru mine'
Cunoscuta si ca: Ciudata, Vineri 13, Vesti Proaste
Avantaje: Distractiva
Dezavantaje: Isi va citi poeziile in public
Fata viselor tale - 'Sunt multumita de tine asa cum esti, frumosul si genialul meu iubit. Cred ca e cazul acum sa facem sex nebun si dezlantuit.'
Cunoscuta si ca: Cea mult Asteptata, Zeita, Femeia Perfecta, Perfectiunea Intruchipata
Avantaje: haioasa, inteligenta, dezinhibata
Dezavantaje: Nu va avea ce sa faca cu tine."
Sursa : Askmen
Ce ziceti dragalasi barbati?
Recunoasteti in aceste tipuri de fete iubitele , partenerele de viata pe care le "detineti in dotare"?
vineri, 27 mai 2011
joi, 26 mai 2011
dela
Cum sa traiesti frumos fara iubire?... Cum sa visezi sa umbli ori sa zbori?... Cum sa cuprinzi nelinistea din zori si pacea din amurg dintr-o privire? Cum sa inoti prin marile de flori, cum sa te bucuri de intreaga fire?... Si viata ta sa-si afle implinire fara minunea care da fiori?... Iar daca tu m-ai cunoscut, e vina ta;... dar daca eu te-am cunoscut, e vina mea... iar pentru ca te cunosc e de vina... numai ea... dragostea... Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea... Mi-e dor de tine, doar asta stiu." UNDE A FUGIT IUBIREA! Un pic haotic, un pic molcom pasii ma poarta spre tine. Oriunde ai fi, ei stiu drumul. Ma poarta departe in zari, pe carari neumblate, neintinate. Soarele zambeste primavaratic, degajand pulbere de lumina rosiatica. Cerul de un albastru mefient ma indeamna sa continui, sa te gasesc. Pretutindeni oameni senini, increzatori. Ii privesc melancolic, cu interes. Toti ascund mii de povesti, trairi, secrete. Mi-as dori sa-i ascult pe fiecare in parte. Vantul le aduce tainele mai aproape de mine, soptindu-mi la ureche picaturi de secrete prozaice. Te gasesc mereu in acelasi loc, tacut, ganditor. Privesti cerul, desenezi amintiri in nisipul ud. Incerci sa descifrezi decrepitudinea anilor. Miscarea telurica a genelor, felul cum iti treci mana prin parul ars de soare, surasul incandescent, provocator spun mai mult decat o mie de cuvinte. Iti aprinzi o tigara asteptand deznodamantul. Fumul de un gri uscat se inalta jucaus dar rabdator schitand scene, trairi enigmatice. Cunosc aceasta sarada, ma vad in povestile desenate de fumul buclucas pe fundalul de un albastru istovitor. Ma privesc in oglinda cerului si zambesc afabil. Sunt timida, grabita, fascinata. Ma tii de mana, pasesti hotarat, trufas, vorbesti mult, cu incredere iar stropii de ploaie ne sunt martori. Suntem liberi, incredibil de nebuni si frumosi. Vorbeam vorbe lapidare, paseam pe pasi de dans obscuri, iubeam iubirea, strazile, oamenii, marea, ma iubeai pe mine. Sa fi trecut ani de atunci? Sau poate toate acestea se intamplau ieri? Stingi tigara si odata cu ea nostalgia vremurilor de mult apuse. Sunt chiar in spatele tau. Te intorci si ma privesti tacut. Ma arde aceasta privire de gheata. Stiu cum ai fi vrut sa fie dar viata a decis altfel. As vrea sa-mi spui orice dar sa nu ma mai privesti condensat, cu patima. “Unde a fugit iubirea noastra?” a venit in cele din urma intrebarea. Mereu aceleasi cuvinte , aceasi intrebare retorica presarata cu reminiscente, dezamagire, nostalgie, franturi de ganduri. Iti aprinzi o alta tigara, indreptandu-ti privirea spre zari diavolesti. Mi-as dori sa-ti raspund, macar de aceasta data, insa nu stiu raspunsul, nu stiu de ce ma intorc mereu aici la tine, incorsetata parca intr-o spirala ludica. Mi-as dori sa pun capat acestei agonii, mi-as dori sa mai pot simti ceva, orice. Piscurile cotidianului se vad undeva in departare, nisipul tremura frenetic sub talpile mele incremenite. Ma indepartez usor ca de fiecare data fara a izbuti a dezlag lacatele din sufletul meu. Dar ma voi intoarce curand si poate atunci voi sti raspunsul!
mirela
Un lung tren ne pare viata;
Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne mai dam seama
Unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte
Unde stam cate-un minut;
Pana sa ne mai dam seama,
Suna... pleaca... a trecut...
Iar durerile sunt statii
Lungi, de nu se mai sfarsesc,
Si, in ciuda noastra parca,
Tot mai multe se ivesc.
Arzatori de nerabdare
Inainte tot privim,
Vrem s-ajungem tot mai iute,
La vreo gara ce-o dorim.
Ne trec zilele... trec anii...
Clipe sfinte si dureri,
Asteptand, hraniti de visuri,
Noi momente de placeri.
Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne mai dam seama
Unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte
Unde stam cate-un minut;
Pana sa ne mai dam seama,
Suna... pleaca... a trecut...
Iar durerile sunt statii
Lungi, de nu se mai sfarsesc,
Si, in ciuda noastra parca,
Tot mai multe se ivesc.
Arzatori de nerabdare
Inainte tot privim,
Vrem s-ajungem tot mai iute,
La vreo gara ce-o dorim.
Ne trec zilele... trec anii...
Clipe sfinte si dureri,
Asteptand, hraniti de visuri,
Noi momente de placeri.
miercuri, 25 mai 2011
andrei plesu
Andrei Plesu
Eul propriu ca obsesie
In ultima vreme insa, intalnesc tot mai multi oameni care si-au facut din eul propriu, o obsesie.
E normal, pana la un punct, sa fim preocupati de noi insine. Sa ne ingrijim de mintea si de corpul nostru, sa ne dorim o viata confortabila, o cariera implinita, un amplasament social impozant sau, macar, convenabil. E firesc sa acordam o atentie speciala proiectelor noastre, scopurilor noastre, ideilor noastre. In ultima vreme insa, intalnesc tot mai multi oameni care si-au facut din eul propriu o obsesie. Traiesc halucinati de ei insisi, de micile (si marile) lor ambitii, de imaginea lor, de ograda baroca a vanitatii lor. Pustiesc totul in jur etalandu-si, aproape obscen, portretul propriu. Lumea in intregul ei si oamenii din jur par sa fie instrumentele de ocazie al destinului lor, ale planurilor lor imediate si de perspectiva. Rezultatul e dizgratios si contra-productiv. Indivizii pe care ii am in vedere folosesc orice imprejurare ca sa vorbeasca despre ei. Sunt subiectul lor predilect la receptii, vernisaje, mese amicale, pe strada, in autobuz, peste tot unde poti avea ghinionul sa-i intalnesti. Te tin de nasture si vorbesc precipitat, cu patima, dinaintea privirilor tale impaienjenite de exasperare. Tocmai au avut o idee extraordinara, tocmai au terminat o carte, tocmai au patit ceva incredibil, tocmai vor sa te viziteze sau sa-i vizitezi, ca sa discute pe indelete despre biografia lor interioara sau publica. Vor sa-ti arate ceva, sa-ti propuna ceva, sa-ti ceara ceva. Vor sa te implice in traseul lor. Nu iau in calcul posibilitatea sa ai, la randul tau, propriul tau traseu, proiectele tale, prioritatile tale. Isi insusesc timpul tau si se joaca, impetuos, cu nervii tai. Iti fac agenda. Existi pentru a-i sluji. Fara sa-si dea seama, te trateaza ca pe un neant util. Neant, pentru ca, substantial, nu dau doi bani pe existenta ta, pe libertatea ta, pe dreptul tau de a decide singur ce vrei si ce nu vrei sa faci. Dar neant util, pentru ca poti capata o functie in viata lor. Le poti scrie o prefata, le poti lansa o carte, le poti face rost de o slujba, de o editura, de o bursa, de o relatie. Sau, pur si simplu, le poti asculta, indelung, discursul de la care altii, mai abili, au reusit sa se eschiveze. Degeaba le spui ca esti intr-o perioada grea, ca n-ai timp nici pentru obligatiile personale, ca esti depasit de prea multe solicitari centrifugale. Tenacitatea lor e indemolabila. „Trebuie sa poti, stiu ca poti, sa nu zici ca nu poti !" „N-o sa-ti para rau !"
Imi amintesc de o replica a lui Constantin Noica, asaltat, cum era, de cohorte intregi de „admiratori", decisi sa obtina de la el tot soiul de beneficii, mai mult sau mai putin culturale: „Draga domnule, draga doamna, la varsta mea pot spune ca mai am de trait 736 de zile. Aveti motive suficient de puternice ca sa-mi cereti sa va daruiesc cateva dintre ele ?" Pentru egolatri, „motive suficient de puternice" exista intotdeauna. „Ceilalti da, ceilalti ar trebui sa inteleaga si sa va crute ! Dar cazul meu e diferit. Pentru mine merita sa faceti o exceptie !".
Daca cei obsedati de problematica eului propriu sunt o pacoste pentru „victimile" elanului lor auto-referential, trebuie sa spunem ca, in adanc si pe termen lung, ei sunt o pacoste si pentru ei insisi. Incapacitatea de a-si lua distanta fata de tine, concentrarea maniacala pe interesul tau, pe marotele tale, pe dorintele si obiectivele tale sfarsesc prin a te izola de comunitatea ta si de identitatea ta reala. E si „slava desarta" si lipsa de umor si simptom paranoic. Nu-ti poti gasi rostul adevarat daca nu stii, din cand in cand macar - si nu prea rar - sa uiti de tine.
Andrei Plesu - 09 dec 2010
http://www.adevarul.ro/andrei_plesu_-_opinii/Eul_propriu_ca_obsesie_7_385831416.html
Eul propriu ca obsesie
In ultima vreme insa, intalnesc tot mai multi oameni care si-au facut din eul propriu, o obsesie.
E normal, pana la un punct, sa fim preocupati de noi insine. Sa ne ingrijim de mintea si de corpul nostru, sa ne dorim o viata confortabila, o cariera implinita, un amplasament social impozant sau, macar, convenabil. E firesc sa acordam o atentie speciala proiectelor noastre, scopurilor noastre, ideilor noastre. In ultima vreme insa, intalnesc tot mai multi oameni care si-au facut din eul propriu o obsesie. Traiesc halucinati de ei insisi, de micile (si marile) lor ambitii, de imaginea lor, de ograda baroca a vanitatii lor. Pustiesc totul in jur etalandu-si, aproape obscen, portretul propriu. Lumea in intregul ei si oamenii din jur par sa fie instrumentele de ocazie al destinului lor, ale planurilor lor imediate si de perspectiva. Rezultatul e dizgratios si contra-productiv. Indivizii pe care ii am in vedere folosesc orice imprejurare ca sa vorbeasca despre ei. Sunt subiectul lor predilect la receptii, vernisaje, mese amicale, pe strada, in autobuz, peste tot unde poti avea ghinionul sa-i intalnesti. Te tin de nasture si vorbesc precipitat, cu patima, dinaintea privirilor tale impaienjenite de exasperare. Tocmai au avut o idee extraordinara, tocmai au terminat o carte, tocmai au patit ceva incredibil, tocmai vor sa te viziteze sau sa-i vizitezi, ca sa discute pe indelete despre biografia lor interioara sau publica. Vor sa-ti arate ceva, sa-ti propuna ceva, sa-ti ceara ceva. Vor sa te implice in traseul lor. Nu iau in calcul posibilitatea sa ai, la randul tau, propriul tau traseu, proiectele tale, prioritatile tale. Isi insusesc timpul tau si se joaca, impetuos, cu nervii tai. Iti fac agenda. Existi pentru a-i sluji. Fara sa-si dea seama, te trateaza ca pe un neant util. Neant, pentru ca, substantial, nu dau doi bani pe existenta ta, pe libertatea ta, pe dreptul tau de a decide singur ce vrei si ce nu vrei sa faci. Dar neant util, pentru ca poti capata o functie in viata lor. Le poti scrie o prefata, le poti lansa o carte, le poti face rost de o slujba, de o editura, de o bursa, de o relatie. Sau, pur si simplu, le poti asculta, indelung, discursul de la care altii, mai abili, au reusit sa se eschiveze. Degeaba le spui ca esti intr-o perioada grea, ca n-ai timp nici pentru obligatiile personale, ca esti depasit de prea multe solicitari centrifugale. Tenacitatea lor e indemolabila. „Trebuie sa poti, stiu ca poti, sa nu zici ca nu poti !" „N-o sa-ti para rau !"
Imi amintesc de o replica a lui Constantin Noica, asaltat, cum era, de cohorte intregi de „admiratori", decisi sa obtina de la el tot soiul de beneficii, mai mult sau mai putin culturale: „Draga domnule, draga doamna, la varsta mea pot spune ca mai am de trait 736 de zile. Aveti motive suficient de puternice ca sa-mi cereti sa va daruiesc cateva dintre ele ?" Pentru egolatri, „motive suficient de puternice" exista intotdeauna. „Ceilalti da, ceilalti ar trebui sa inteleaga si sa va crute ! Dar cazul meu e diferit. Pentru mine merita sa faceti o exceptie !".
Daca cei obsedati de problematica eului propriu sunt o pacoste pentru „victimile" elanului lor auto-referential, trebuie sa spunem ca, in adanc si pe termen lung, ei sunt o pacoste si pentru ei insisi. Incapacitatea de a-si lua distanta fata de tine, concentrarea maniacala pe interesul tau, pe marotele tale, pe dorintele si obiectivele tale sfarsesc prin a te izola de comunitatea ta si de identitatea ta reala. E si „slava desarta" si lipsa de umor si simptom paranoic. Nu-ti poti gasi rostul adevarat daca nu stii, din cand in cand macar - si nu prea rar - sa uiti de tine.
Andrei Plesu - 09 dec 2010
http://www.adevarul.ro/andrei_plesu_-_opinii/Eul_propriu_ca_obsesie_7_385831416.html
marți, 24 mai 2011
cine ai fi
CINE AI FI TU, FARA POVESTEA TA?
Chiar vrei sa afli adevarul? Investigheaza fiecare afirmatie, folosind cele patru intrebari. Cele patru intrebari sunt:
1. E adevarat?
2. Poti fi absolut sigur ca e adevarat?
3. Cum reactionezi, ce se intampla cand crezi acest gand?
4. Cine ai fi tu, fara acest gand?
Aceasta carte este o colectie de cincisprezece dialoguri, pe care Byron Katie le-a purtat cu diferiti oameni care au participat la intalniri cu ea, in mai multe locatii din Statele Unite si Europa. Unii dintre cei care au lucrat cu Katie sufereau de boli chinuitoare, altii erau parasiti in dragoste sau treceau prin divorturi neplacute, iar altii erau pur si simplu iritati din cauza unui coleg de lucru sau a cresterii chiriei. Cine ai fi tu, fara povestea ta?Ceea ce aveau cu totii in comun era disponibilitatea de a pune intrebari, cu ajutorul lui Katie, legate de gandurile dureroase care reprezentau adevarata cauza a suferintei lor. In fiecare caz, vedem cum Katie, cu mintea sa agera si imensa sa blandete, a ajutat fiecare persoana sa descopere pentru sine ca, ceea ce pana atunci se prezenta ca o realitate de necontestat, nu era chiar asa.
Desi aceste dialoguri constituie o lectura fascinanta – unele sunt in acelasi timp foarte amuzante, dar si profund miscatoare – ele sunt menite, in principal, sa serveasca drept instrumente de invatare. Fiecare dialog a avut loc in fata unui public. Katie nu a pierdut niciodata legatura cu acel public, amintindu-le in mod repetat tuturor, sa urmareasca dialogurile in sinea lor si sa-si puna singuri intrebarile pe care trebuiau sa si le puna participantii. Dialogurile dintre Katie si acesti voluntari sunt o punere in scena, exterioara, a exact genului de dialog pe care fiecare cititor il poate purta cu propriile ganduri. Rezultatul – chiar si in situatia aparent cea mai cumplita – poate fi o eliberare si o bucurie de neimaginat.
Din 1986, Byron Katie a prezentat Lucrarea in fata a milioane de oameni din intreaga lume, in cadrul unor evenimente publice, cu intrare gratuita; in inchisori, spitale, biserici, corporatii, universitati si scoli; la seminarii de week-end; si la Scoala ei de noua zile, unde este predata Lucrarea. Ea este autoarea best-seller-urilor: A iubi ceea ce este, Am nevoie de dragostea ta – Este adevarat? si O mie de denumiri pentru Bucurie si Schimba lumea, punandu-ti gandirea sub semnul intrebarii.
Autor: Byron Katie
Chiar vrei sa afli adevarul? Investigheaza fiecare afirmatie, folosind cele patru intrebari. Cele patru intrebari sunt:
1. E adevarat?
2. Poti fi absolut sigur ca e adevarat?
3. Cum reactionezi, ce se intampla cand crezi acest gand?
4. Cine ai fi tu, fara acest gand?
Aceasta carte este o colectie de cincisprezece dialoguri, pe care Byron Katie le-a purtat cu diferiti oameni care au participat la intalniri cu ea, in mai multe locatii din Statele Unite si Europa. Unii dintre cei care au lucrat cu Katie sufereau de boli chinuitoare, altii erau parasiti in dragoste sau treceau prin divorturi neplacute, iar altii erau pur si simplu iritati din cauza unui coleg de lucru sau a cresterii chiriei. Cine ai fi tu, fara povestea ta?Ceea ce aveau cu totii in comun era disponibilitatea de a pune intrebari, cu ajutorul lui Katie, legate de gandurile dureroase care reprezentau adevarata cauza a suferintei lor. In fiecare caz, vedem cum Katie, cu mintea sa agera si imensa sa blandete, a ajutat fiecare persoana sa descopere pentru sine ca, ceea ce pana atunci se prezenta ca o realitate de necontestat, nu era chiar asa.
Desi aceste dialoguri constituie o lectura fascinanta – unele sunt in acelasi timp foarte amuzante, dar si profund miscatoare – ele sunt menite, in principal, sa serveasca drept instrumente de invatare. Fiecare dialog a avut loc in fata unui public. Katie nu a pierdut niciodata legatura cu acel public, amintindu-le in mod repetat tuturor, sa urmareasca dialogurile in sinea lor si sa-si puna singuri intrebarile pe care trebuiau sa si le puna participantii. Dialogurile dintre Katie si acesti voluntari sunt o punere in scena, exterioara, a exact genului de dialog pe care fiecare cititor il poate purta cu propriile ganduri. Rezultatul – chiar si in situatia aparent cea mai cumplita – poate fi o eliberare si o bucurie de neimaginat.
Din 1986, Byron Katie a prezentat Lucrarea in fata a milioane de oameni din intreaga lume, in cadrul unor evenimente publice, cu intrare gratuita; in inchisori, spitale, biserici, corporatii, universitati si scoli; la seminarii de week-end; si la Scoala ei de noua zile, unde este predata Lucrarea. Ea este autoarea best-seller-urilor: A iubi ceea ce este, Am nevoie de dragostea ta – Este adevarat? si O mie de denumiri pentru Bucurie si Schimba lumea, punandu-ti gandirea sub semnul intrebarii.
Autor: Byron Katie
luni, 23 mai 2011
5 motive
De multe ori m-am întrebat ce fac unele femei diferit de celelalte de sunt atât de cuceritoare. Cei mai mulţi dintre bărbaţi nu pot da un răspuns exact, spun doar că s-au îndrăgostit de o femeie din clipa în care au văzut-o. Ceea ce e o exagerare. Sunt foarte puţine aceste cazuri. În general, din prima clipă dorim sau nu o femeie, dar nu ne îndrăgostim.
1. Prima calitate pe care un bărbat o caută la o femeie e atitudinea pozitivă. Cred că e mai impresionat de zâmbetul unei femei decât de culoarea pantofilor.
2. O a doua calitate pe care o preţuieşte e simetria. Asta nu e o prejudecată, aşa e construit creierul nostru, aşa percepem frumosul. O femeie slabă şi bine proporţionată ne transmite mesajul că e sănătoasă şi puternică. Şi reciproca e adevărată.
3. Felul în care vorbeşte o femeie e decisiv. Un glas calm ne cucereşte automat. Cei mai mulţi dintre bărbaţi se sperie de femeile care vorbesc mult şi repede.
4. O femeie e cuceritoare şi dacă ştie să dea încredere. E vorba de acea artă secretă de a încuraja un bărbat doar din priviri.
5. Deşi există prejudecata că bărbaţii nu ţin cont de inteligenţa unei femei, această calitate e foarte importantă în formarea unui cuplu. De inteligenţa partenerilor depinde forţa comunicării, iar fără comunicare un cuplu se prăbuşeşte. Orice cuplu.
1. Prima calitate pe care un bărbat o caută la o femeie e atitudinea pozitivă. Cred că e mai impresionat de zâmbetul unei femei decât de culoarea pantofilor.
2. O a doua calitate pe care o preţuieşte e simetria. Asta nu e o prejudecată, aşa e construit creierul nostru, aşa percepem frumosul. O femeie slabă şi bine proporţionată ne transmite mesajul că e sănătoasă şi puternică. Şi reciproca e adevărată.
3. Felul în care vorbeşte o femeie e decisiv. Un glas calm ne cucereşte automat. Cei mai mulţi dintre bărbaţi se sperie de femeile care vorbesc mult şi repede.
4. O femeie e cuceritoare şi dacă ştie să dea încredere. E vorba de acea artă secretă de a încuraja un bărbat doar din priviri.
5. Deşi există prejudecata că bărbaţii nu ţin cont de inteligenţa unei femei, această calitate e foarte importantă în formarea unui cuplu. De inteligenţa partenerilor depinde forţa comunicării, iar fără comunicare un cuplu se prăbuşeşte. Orice cuplu.
duminică, 22 mai 2011
camera foto dslr
Piaţa aparatelor foto profesionale de tip DSLR a crescut anul trecut cu 10%, iar marii producători se aşteaptă la o evoluție similară și anul acesta.
Piaţa aparatelor foto a cunoscut, anul trecut, o creştere de aproape 8%, acesta fiind printre primele care au dat semne clare de redresare, după un foarte dificil an 2009, conform unui studiu al companiei GfK. Foarte mulţi consumatori îşi cumpără aparate foto înainte de a pleca vara în vacanţă, iar companiile producătoare de echipamente foto se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în perioada următoare. În ceea ce priveşte preferinţele românilor, există o tendinţă clară de creştere a nivelului de utilizare a aparatelor foto DSLR (digital single-lens reflex. n.r.). „Putem să afirmăm că, în 2010, vânzările au crescut cu mai mult de 10% pe acest segment şi ne aşteptăm ca tendinţa să fie aceeaşi şi în 2011“, ne-au declarat oficialii SKIN, unic importator Nikon în România.
„Consumatorii nu vor renunţa niciodată în totalitate la aparatele foto compacte. Acestea au avantajele lor, care ţin mai ales de portabilitate şi uşurinţa de utilizare. Tendinţa este însă de creştere mai accentuată a consumului de aparate foto DSLR. Trebuie menţionat că cele două categorii nu se exclud. Majoritatea utilizatorilor de aparate DSLR, inclusiv profesioniştii, deţin şi un aparat foto compact“, au adăugat oficialii SKIN.
Modelele DSLR sunt atât de populare deoarece preţul lor a scăzut în ultimii ani, fiind apropiat de cel al unor aparate foto compacte high-end. Nikon şi Canon fac legea în segmentul DSLR, Nikon având mai mult de jumătate din piaţa DSLR din România, iar Canon, 30%.
Cele mai populare modele DSLR
La Canon, „produsul de intrare al gamei DSLR, EOS 1100D, este preferat de cei care îşi cumpără pentru prima oară un DSLR. Utilizatorii cu mai multă experienţă fotografică preferă un EOS 550D sau noul model 600D cu ecran rabatabil. Cu siguranţă, cea mai bună alegere vizând raportul performanţă/costuri o constituie modelul EOS 60D, extrem de apreciat de fotografi,“ potrivit lui Petronius Secăreanu, managerul general Canon pentru România. La Nikon, „în termeni de volum, cele mai populare modele sunt Nikon D3000 şi D3100. În termeni de imagine, modelul Nikon D7000 ne-a întrecut aşteptările şi a fost extrem de bine primit de fotografii din România. Deşi este un aparat DSLR dedicat mai ales amatorilor avansaţi, un mare număr de profesionişti l-au achiziţionat şi ne-au transmis un feedback excelent cu privire la acest model“, potrivit reprezentanţilor SKIN.
Ce recomandă fotografii profesionişti
Aparatele foto DSLR sunt achiziţionate de o gamă largă de consumatori, de la adolescenţi care visează să devină fotografi profesionişti la părinţi care vor să surprindă, cu un echipament cât mai bun, primii ani de viaţa ai copiilor lor.
„În principiu, în ultimul timp, mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe. Puţini conştientizează că e nevoie şi de educaţie vizuală, şi de cultură, pentru realizarea unei imagini bune“, explică Dinu Lazăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români. Lazăr consideră că azi şi un aparat fotografic compact face fotografii foarte bune, în general, dacă este lumină. „Ne îndreptăm atenţia către aparatele DSLR dacă vrem să schimbăm obiectivele, dacă dorim să avem un sistem modular de iluminare, dacă avem timp şi stare pentru a aprofunda fotografia şi dacă ne facem timp pentru studierea amănunţită a manualului aparatului“, mai spune Lazăr.
„Dacă aş fi acum la început şi aş dori să aleg un aparat, m-ar interesa câteva aspecte, cum ar fi pe cât timp se dă garanţia şi cine o face, dacă există o comunitate care să mă ajute în problemele inerente de început şi dacă importatorul aduce absolut toate accesoriile de care aş avea nevoie. Dacă aş cumpăra un DSLR, nu aş lua decât corpul şi câteva obiective, nu cel de kit“, conchide fotograful.
Pentru Alex Gâlmeanu, cel mai apreciat fotograf de portrete şi modă din România, „o cameră foto trebuie să aibă o rezoluţie suficientă pentru a permite printuri A3, să fie «full frame», să aibă o calitate decentă a imaginii în lucrul cu sensibilitate ridicată şi o autonomie cât mai mare în ceea ce priveşte acumulatorul“. Potrivit lui, robusteţea este de luat în considerare, sunt camere realizate din aliaje speciale cu protecţie antipraf şi umiditate, camere ce au o durată de viaţa mai lungă. „E adevărat că descrierea de mai sus îngustează mult opţiunile, camerele din această categorie depăşind bugetele de care dispun de obicei fotografii amatori. Pe de altă parte nu pot să fac recomandări în care nu cred“, explică Gâlmeanu.
Mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe.
Dinu Lăzăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români
Sursa: www.capital.ro – 22.05.2011
Piaţa aparatelor foto a cunoscut, anul trecut, o creştere de aproape 8%, acesta fiind printre primele care au dat semne clare de redresare, după un foarte dificil an 2009, conform unui studiu al companiei GfK. Foarte mulţi consumatori îşi cumpără aparate foto înainte de a pleca vara în vacanţă, iar companiile producătoare de echipamente foto se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în perioada următoare. În ceea ce priveşte preferinţele românilor, există o tendinţă clară de creştere a nivelului de utilizare a aparatelor foto DSLR (digital single-lens reflex. n.r.). „Putem să afirmăm că, în 2010, vânzările au crescut cu mai mult de 10% pe acest segment şi ne aşteptăm ca tendinţa să fie aceeaşi şi în 2011“, ne-au declarat oficialii SKIN, unic importator Nikon în România.
„Consumatorii nu vor renunţa niciodată în totalitate la aparatele foto compacte. Acestea au avantajele lor, care ţin mai ales de portabilitate şi uşurinţa de utilizare. Tendinţa este însă de creştere mai accentuată a consumului de aparate foto DSLR. Trebuie menţionat că cele două categorii nu se exclud. Majoritatea utilizatorilor de aparate DSLR, inclusiv profesioniştii, deţin şi un aparat foto compact“, au adăugat oficialii SKIN.
Modelele DSLR sunt atât de populare deoarece preţul lor a scăzut în ultimii ani, fiind apropiat de cel al unor aparate foto compacte high-end. Nikon şi Canon fac legea în segmentul DSLR, Nikon având mai mult de jumătate din piaţa DSLR din România, iar Canon, 30%.
Cele mai populare modele DSLR
La Canon, „produsul de intrare al gamei DSLR, EOS 1100D, este preferat de cei care îşi cumpără pentru prima oară un DSLR. Utilizatorii cu mai multă experienţă fotografică preferă un EOS 550D sau noul model 600D cu ecran rabatabil. Cu siguranţă, cea mai bună alegere vizând raportul performanţă/costuri o constituie modelul EOS 60D, extrem de apreciat de fotografi,“ potrivit lui Petronius Secăreanu, managerul general Canon pentru România. La Nikon, „în termeni de volum, cele mai populare modele sunt Nikon D3000 şi D3100. În termeni de imagine, modelul Nikon D7000 ne-a întrecut aşteptările şi a fost extrem de bine primit de fotografii din România. Deşi este un aparat DSLR dedicat mai ales amatorilor avansaţi, un mare număr de profesionişti l-au achiziţionat şi ne-au transmis un feedback excelent cu privire la acest model“, potrivit reprezentanţilor SKIN.
Ce recomandă fotografii profesionişti
Aparatele foto DSLR sunt achiziţionate de o gamă largă de consumatori, de la adolescenţi care visează să devină fotografi profesionişti la părinţi care vor să surprindă, cu un echipament cât mai bun, primii ani de viaţa ai copiilor lor.
„În principiu, în ultimul timp, mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe. Puţini conştientizează că e nevoie şi de educaţie vizuală, şi de cultură, pentru realizarea unei imagini bune“, explică Dinu Lazăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români. Lazăr consideră că azi şi un aparat fotografic compact face fotografii foarte bune, în general, dacă este lumină. „Ne îndreptăm atenţia către aparatele DSLR dacă vrem să schimbăm obiectivele, dacă dorim să avem un sistem modular de iluminare, dacă avem timp şi stare pentru a aprofunda fotografia şi dacă ne facem timp pentru studierea amănunţită a manualului aparatului“, mai spune Lazăr.
„Dacă aş fi acum la început şi aş dori să aleg un aparat, m-ar interesa câteva aspecte, cum ar fi pe cât timp se dă garanţia şi cine o face, dacă există o comunitate care să mă ajute în problemele inerente de început şi dacă importatorul aduce absolut toate accesoriile de care aş avea nevoie. Dacă aş cumpăra un DSLR, nu aş lua decât corpul şi câteva obiective, nu cel de kit“, conchide fotograful.
Pentru Alex Gâlmeanu, cel mai apreciat fotograf de portrete şi modă din România, „o cameră foto trebuie să aibă o rezoluţie suficientă pentru a permite printuri A3, să fie «full frame», să aibă o calitate decentă a imaginii în lucrul cu sensibilitate ridicată şi o autonomie cât mai mare în ceea ce priveşte acumulatorul“. Potrivit lui, robusteţea este de luat în considerare, sunt camere realizate din aliaje speciale cu protecţie antipraf şi umiditate, camere ce au o durată de viaţa mai lungă. „E adevărat că descrierea de mai sus îngustează mult opţiunile, camerele din această categorie depăşind bugetele de care dispun de obicei fotografii amatori. Pe de altă parte nu pot să fac recomandări în care nu cred“, explică Gâlmeanu.
Mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe.
Dinu Lăzăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români
Sursa: www.capital.ro – 22.05.2011
joi, 19 mai 2011
o expresie din 18 mai 2011
esti o expresie
doar o simpla
expresie
a vietzii
intr-un moment anume
...al omenirii
o clipa din univers
o lacrima in ocean
pierdut prin timpul trecut
un anonim
o senzatie
de timp in
timpul universal
doar o simpla
expresie
a vietzii
intr-un moment anume
...al omenirii
o clipa din univers
o lacrima in ocean
pierdut prin timpul trecut
un anonim
o senzatie
de timp in
timpul universal
luni, 16 mai 2011
radu autist
Radu Alexandrescu are 14 ani şi a fost diagnosticat la 5 ani cu autism înalt funcţional. Este un elev eminent, are un dosar plin cu diplome de la toate concursurile şi olimpiadele care s-au ţinut de când a început şcoala. A ratat doar Olimpiada de Religie, pentru că s-a suprapus cu Concursul de Evaluare Europeană la Matematică. Este foarte atent la ore şi, după cum spune chiar el, "eu nu învăţ, înţeleg".
De obicei nu-şi ia notiţe. Chiar dacă şi-ar lua, n-ar înţelege o iotă, pentru că are un scris indescifrabil. De aceea, profesoarele şi directoarea şcolii au sfătuit-o pe mama lui, Grazziela, să facă o cerere la inspectorat, căreia să-i ataşeze şi diagnosticul de sindrom Asperger, prin care să ceară susţinerea tezelor unice în condiţii speciale. Aşa a obţinut un profesor căruia el i-a dictat răspunsurile, iar examenul a fost trecut cu brio.
"NU TREBUIE SĂ ÎNVĂŢ, CI SĂ ÎNŢELEG"
Pe de altă parte, însă, Radu nu poate sta la şcoală decât dacă este însoţit de doamna Mihai, o persoană în vârstă, care-şi are locul pe un scaun în holul şcolii încă de când era el în clasa I. Pentru că, de fapt, "nu e şcoală, e gălăgie. Copiii sunt răi, urlă, ţipă, se bucură când unuia şi altuia i se-ntâmplă ceva rău, se pârăsc... E periculos la şcoală, iar eu nu sunt în siguranţă acolo", explică Radu. "
Anul trecut, colegii lui l-au tăvălit, i-au rupt caietele, l-au filmat cu telefonul mobil... Iar el a stat pur şi simplu, nici măcar nu a încercat să se apere. Spune că-i împotriva regulamentului şcolii", povesteşte Grazziela Alexandrescu.
Mama e mâhnită, dar şi mândră de atitudinea băiatului ei. Radu a surprins comportamentul copiilor la şcoală şi în câteva prezentări în power-point. "Şcoala este un loc în care învăţăm lucruri noi. Bune şi rele. În pauze învăţăm lucrurile noi - rele: să înjurăm, să ne supărăm... Oare aşa funcţionează această lume? Vă rugăm! Vă rugăm! Opriţi-vă!". E parte din textul unui filmuleţ pe nume "Şcoala". La fel au fost concepute "Catastrofa comportamentală", "Poluarea auditivă", "Omul" şi "Câteva întâmplări".
Radu povesteşte cum ar face el şcoala, dacă ar putea: "În primul rând, aş renunţa la clase. N-aş mai face clasa I, clasa a II-a... Ci, dacă ai terminat lecţia asta, treci la următoarea. Acum nu e acelaşi lucru. Nu! Pentru că eu, chiar dacă nu înţeleg, sunt obligat să merg în clasa următoare. Apoi, aş scoate programa şi caietele de notiţe. Nu scriu, nu înregistrez, pentru că nu trebuie să învăţ. Trebuie să înţeleg! Cine nu înţelege rămâne la nivelul ăla. Poate înţelege altă materie şi atunci avansează pe cealaltă materie până unde poate. Şi aş scoate tema. Tema e ceva cam fără rost, pentru că, dacă eu pot să fac tema, înseamnă că am înţeles lecţia, dacă eu nu pot să fac tema, n-am înţeles nimic".
PRIMELE CUVINTE: "DIVIDENDE" ŞI "CALORIFER"
Radu nici acasă nu poate sta singur. Mai ales pe mama lui trebuie să o ştie aproape, drept pentru care Grazziela nu poate pleca nicăieri. "Cred că ar fi trebuit să mă obişnuiesc până acum şi să învăţ să accept, dar nu pot. Ce va face când eu nu voi mai putea sau nu voi mai fi?", se întreabă, cu un soi de deznădejde, femeia. "Îl iubesc enorm, dar sunt un fel de extensie a lui şi mi-e teamă că nu o să mă pot adapta în continuare."
Radu face origami - mi-a făcut şi mie o casetuţă şi un cocor ce dă din aripi -, transformând hârtia în fel şi chip. Construieşte oraşe pe calculator şi explică cu lux de amănunte ce trebuie făcut pentru reducerea poluării, a şomajului şi a infracţionalităţii, dând dovadă de reale talente de edil, însă nu se îmbracă singur, "că n-are butoane". Nu merge singur la toaletă, nu dă drumul la apă... în general, tot ceea ce ţine de satisfacerea nevoilor primare pentru el reprezintă o barieră de netrecut.
A început să vorbească pe la 1 an, iar primele cuvinte nu au fost nici ma-ma, nici ta-ta, nici pa-pa, ci "dividende" şi "calorifer". Mai apoi, când cuvintele s-au înmulţit, a început să dezvolte o poveste cu o planetă - Doror, şi o altă mamă - Manatina. Mi-a spus-o şi mie şi a insistat că nu e o "poveste", ci ceva cât se poate de real.
"NU VREAU SĂ TRĂIESC, VREAU SĂ FIU"
"Eu sunt parţial de pe altă planetă", a început el. "Eu sunt jumătate de pe lumea asta care se vede şi jumătate din aceeaşi lume, din viitor. Sunt unul, dar sunt în două locuri în acelaşi timp, pentru că acele două locuri se suprapun. Oamenii s-au mutat de pe Pământ pe o altă planetă, iar planeta aceea se numeşte Doror. Eu sunt deci din viitor şi am fost de fapt un accident. La naşterea mea, spaţiul s-a pliat, iar eu am devenit punctul de legătură între cele două lumi. Mama mea de pe Doror e Manatina."
Manatina este o prezenţă zilnică în viaţa lui Radu şi a familiei lui. De multe ori, Grazziela îi spune ceva, Manatina nu e de acord, şi atunci Radu nu face. "Acolo, oamenii se nasc fericiţi", continuă el, "există şi nişte roboţi care sunt foarte asemănători cu oamenii de-acum. Diferenţa între un robot şi un om este că un robot trăieşte, iar un om este. Mama mea m-a întrebat o dată dacă mie mi-e frică să trăiesc.
Da, mi-e frică să trăiesc. Eu vreau să fiu. Voi mă obligaţi să trăiesc, iar eu vreau să fiu. Oamenii nu sunt obligaţi să trăiască în acea lume. O lume în care oamenii sunt obligaţi să trăiască nu-i o lume bună. Aici te obligă lumea din jur... e un cerc vicios. Eu trăiesc pentru că el trăieşte, el trăieşte pentru că tatăl lui a trăit. Eu nu spun că sunt obligaţi să trăiască pentru că nu vor să moară.
Nu în sensul acesta vorbim, opusul lui a trăi este a fi. în sensul fizic, eu trăiesc şi aici şi acolo, dar în sensul metafizic aici trăiesc, acolo sunt. Acolo nu mă îmbracă nimic, hainele se creează pe mine, eu pot să văd ce e în acel dulap fără să-l deschid. Acolo, dacă vrei să ajungi dintr-un loc în altul, te transmiţi.
Acolo nu exişti fizic. Acolo nu trebuie să te adaptezi, pentru că n-ai la ce să te adaptezi. Acolo, fiecare depinde de restul lumii, dar restul lumii nu depinde de fiecare."
"O DE LA ORBITĂ"
"Asta am început să auzim de când avea el 2 ani şi puţin. În poveste apăreau şi cuvinte în engleză, dar de unde ştia el cuvinte în engleză la 2 ani... nu ştiu", ridică din umeri Grazziela. "Tot pe la 2 ani a început să-şi creeze balansul ăsta (Radu are o permanentă mişcare a capului, spune că este datorată faptului că se află simultan în cele două lumi - n.r.).
La început am crezut că e un tic, am fost cu el la psihiatru şi mi-a dat nişte pastiluţe, în nici un caz nu a pomenit ceva de autism. După ceva vreme l-am operat de strabism şi medicul care l-a operat mi-a sugerat să merg cu el la neuropsihiatru, bănuia că e un tic care i s-a format din cauza vederii slabe. Am ajuns la Bucureşti, la un neuropsihiatru care, după ce l-a evaluat un an, i-a pus diagnosticul de autism.
În afară de balansul ăsta, am mai observat la el ceva: se împotrivea la orice chestie nouă pe care trebuia să o facă. De exemplu, a fost imposibil să-l învăţ să facă la WC şi tot au fost diverse ciudăţenii în comportamentul lui care m-au făcut să mă gândesc că e ceva serios cu el. A mers la grădiniţă de la 4 ani, nu comunica cu copiii deloc, dar educatoarea îl aprecia. Şi-a dat seama că e un copil foarte isteţ. Dar nu se îmbrăca, nu se încălţa, nu mergea singur la toaletă...
După ce a terminat grădiniţa, cu diagnosticul de sindrom Asperger l-am înscris la şcoală. Un supermedic mi-a spus atunci să încerc să obţin pentru Radu un program educaţional individualizat. L-am întrebat ce-nseamnă program educaţional individualizat şi el mi-a răspuns: «Adică să le dai bani». Aşa s-a gândit el - că eu îi mituiesc pe profesori, ei vor închide ochii şi aşa Radu va termina şcoala. Şi m-a dezgustat chestia asta.
L-am înscris la o şcoală normală. Învăţătoarea la care a fost repartizat atunci mi-a spus să-l duc la o şcoală specială, că asta-i o şcoală de elită, iar el nu-i un copil normal... Că-şi scoate certificat medical, că ea nu mai poate cu copilul ăsta. Şi s-a făcut atunci o şedinţă cu învăţătoarele: care vrea să-l ia la ea în clasă. Atunci, doamna Stoicoci - o învăţătoare extraordinară - a zis că-l ia ea. După prima zi, învăţătoarea mi-a spus că a rămas uimită. I-a pus pe toţi copiii să dea exemple de cuvinte cu litera "o" şi Radu ridică mâna şi zice: "Orbită". L-a întrebat: «Ce e orbita?» şi el răspunde: «Păi, este traiectoria pe care se învârt planetele în jurul Soarelui şi sateliţii în jurul planetelor». Bine, el de mic se uita doar prin reviste cu secţiuni prin motoare şi pe Discovery. Înnebunea când îi citeam seara poveşti. Dar, dincolo de faptul că e un copil supradotat, am impresia că e strivit între două lumi."
GENIALUL CU CERTIFICAT DE HANDICAP
În timp, au rămas doar cu diagnosticul, pentru că nimeni nu le-a dat nici o soluţie. Grazziela a fost la neuropsihiatri care de care mai celebri. "Oameni care profită de pe urma suferinţei oamenilor", i-a descris ea. Pare deja să se fi împăcat cu ideea că "cea mai mare afacere este psihiatria pediatrică. Ei ştiu că eşti în stare să dai tot ce ai, dar ei nu-ţi dau nici o soluţie şi nici nu îţi spun că nu ştiu, că nu se pricep.
Am fost şi la o sumedenie de psihologi care, după câteva şedinţe cu Radu, plecau cu cozile între picioare spunând că nu ştiu ce să-i facă şi cum să-l ia. E şi foarte greu, când copilul are mintea ceva mai ascuţită decât terapeutul. Odată, unul a încercat să-l convingă să se tundă spunându-i că părul îi consumă prea multă energie din corp, la care copilul, nonşalant, i-a răspuns: «Dar fetele cum pot avea părul lung fără probleme?»".
Căutând disperată soluţii, Grazziela a dat şi de medici care i-au spus că n-are nimic copilul, e doar răsfăţat. Şi cât n-ar fi dat ea să fie aşa. "Mi-aş fi dorit să fie mediu ca inteligenţă, dar să se descurce singur. Am cheltuit o avere numai pe păreri, nimeni nu mi-a dat niciodată nici o soluţie. Am o casă la Câmpina şi aş fi în stare să o donez unei fundaţii care să facă ceva pentru copiii ăştia. Trebuie să existe şi pentru cei ca el o soluţie. Măcar să se folosească de mintea lui... Însă eu, din contră, trebuie să-i scot certificat de handicap."
De obicei nu-şi ia notiţe. Chiar dacă şi-ar lua, n-ar înţelege o iotă, pentru că are un scris indescifrabil. De aceea, profesoarele şi directoarea şcolii au sfătuit-o pe mama lui, Grazziela, să facă o cerere la inspectorat, căreia să-i ataşeze şi diagnosticul de sindrom Asperger, prin care să ceară susţinerea tezelor unice în condiţii speciale. Aşa a obţinut un profesor căruia el i-a dictat răspunsurile, iar examenul a fost trecut cu brio.
"NU TREBUIE SĂ ÎNVĂŢ, CI SĂ ÎNŢELEG"
Pe de altă parte, însă, Radu nu poate sta la şcoală decât dacă este însoţit de doamna Mihai, o persoană în vârstă, care-şi are locul pe un scaun în holul şcolii încă de când era el în clasa I. Pentru că, de fapt, "nu e şcoală, e gălăgie. Copiii sunt răi, urlă, ţipă, se bucură când unuia şi altuia i se-ntâmplă ceva rău, se pârăsc... E periculos la şcoală, iar eu nu sunt în siguranţă acolo", explică Radu. "
Anul trecut, colegii lui l-au tăvălit, i-au rupt caietele, l-au filmat cu telefonul mobil... Iar el a stat pur şi simplu, nici măcar nu a încercat să se apere. Spune că-i împotriva regulamentului şcolii", povesteşte Grazziela Alexandrescu.
Mama e mâhnită, dar şi mândră de atitudinea băiatului ei. Radu a surprins comportamentul copiilor la şcoală şi în câteva prezentări în power-point. "Şcoala este un loc în care învăţăm lucruri noi. Bune şi rele. În pauze învăţăm lucrurile noi - rele: să înjurăm, să ne supărăm... Oare aşa funcţionează această lume? Vă rugăm! Vă rugăm! Opriţi-vă!". E parte din textul unui filmuleţ pe nume "Şcoala". La fel au fost concepute "Catastrofa comportamentală", "Poluarea auditivă", "Omul" şi "Câteva întâmplări".
Radu povesteşte cum ar face el şcoala, dacă ar putea: "În primul rând, aş renunţa la clase. N-aş mai face clasa I, clasa a II-a... Ci, dacă ai terminat lecţia asta, treci la următoarea. Acum nu e acelaşi lucru. Nu! Pentru că eu, chiar dacă nu înţeleg, sunt obligat să merg în clasa următoare. Apoi, aş scoate programa şi caietele de notiţe. Nu scriu, nu înregistrez, pentru că nu trebuie să învăţ. Trebuie să înţeleg! Cine nu înţelege rămâne la nivelul ăla. Poate înţelege altă materie şi atunci avansează pe cealaltă materie până unde poate. Şi aş scoate tema. Tema e ceva cam fără rost, pentru că, dacă eu pot să fac tema, înseamnă că am înţeles lecţia, dacă eu nu pot să fac tema, n-am înţeles nimic".
PRIMELE CUVINTE: "DIVIDENDE" ŞI "CALORIFER"
Radu nici acasă nu poate sta singur. Mai ales pe mama lui trebuie să o ştie aproape, drept pentru care Grazziela nu poate pleca nicăieri. "Cred că ar fi trebuit să mă obişnuiesc până acum şi să învăţ să accept, dar nu pot. Ce va face când eu nu voi mai putea sau nu voi mai fi?", se întreabă, cu un soi de deznădejde, femeia. "Îl iubesc enorm, dar sunt un fel de extensie a lui şi mi-e teamă că nu o să mă pot adapta în continuare."
Radu face origami - mi-a făcut şi mie o casetuţă şi un cocor ce dă din aripi -, transformând hârtia în fel şi chip. Construieşte oraşe pe calculator şi explică cu lux de amănunte ce trebuie făcut pentru reducerea poluării, a şomajului şi a infracţionalităţii, dând dovadă de reale talente de edil, însă nu se îmbracă singur, "că n-are butoane". Nu merge singur la toaletă, nu dă drumul la apă... în general, tot ceea ce ţine de satisfacerea nevoilor primare pentru el reprezintă o barieră de netrecut.
A început să vorbească pe la 1 an, iar primele cuvinte nu au fost nici ma-ma, nici ta-ta, nici pa-pa, ci "dividende" şi "calorifer". Mai apoi, când cuvintele s-au înmulţit, a început să dezvolte o poveste cu o planetă - Doror, şi o altă mamă - Manatina. Mi-a spus-o şi mie şi a insistat că nu e o "poveste", ci ceva cât se poate de real.
"NU VREAU SĂ TRĂIESC, VREAU SĂ FIU"
"Eu sunt parţial de pe altă planetă", a început el. "Eu sunt jumătate de pe lumea asta care se vede şi jumătate din aceeaşi lume, din viitor. Sunt unul, dar sunt în două locuri în acelaşi timp, pentru că acele două locuri se suprapun. Oamenii s-au mutat de pe Pământ pe o altă planetă, iar planeta aceea se numeşte Doror. Eu sunt deci din viitor şi am fost de fapt un accident. La naşterea mea, spaţiul s-a pliat, iar eu am devenit punctul de legătură între cele două lumi. Mama mea de pe Doror e Manatina."
Manatina este o prezenţă zilnică în viaţa lui Radu şi a familiei lui. De multe ori, Grazziela îi spune ceva, Manatina nu e de acord, şi atunci Radu nu face. "Acolo, oamenii se nasc fericiţi", continuă el, "există şi nişte roboţi care sunt foarte asemănători cu oamenii de-acum. Diferenţa între un robot şi un om este că un robot trăieşte, iar un om este. Mama mea m-a întrebat o dată dacă mie mi-e frică să trăiesc.
Da, mi-e frică să trăiesc. Eu vreau să fiu. Voi mă obligaţi să trăiesc, iar eu vreau să fiu. Oamenii nu sunt obligaţi să trăiască în acea lume. O lume în care oamenii sunt obligaţi să trăiască nu-i o lume bună. Aici te obligă lumea din jur... e un cerc vicios. Eu trăiesc pentru că el trăieşte, el trăieşte pentru că tatăl lui a trăit. Eu nu spun că sunt obligaţi să trăiască pentru că nu vor să moară.
Nu în sensul acesta vorbim, opusul lui a trăi este a fi. în sensul fizic, eu trăiesc şi aici şi acolo, dar în sensul metafizic aici trăiesc, acolo sunt. Acolo nu mă îmbracă nimic, hainele se creează pe mine, eu pot să văd ce e în acel dulap fără să-l deschid. Acolo, dacă vrei să ajungi dintr-un loc în altul, te transmiţi.
Acolo nu exişti fizic. Acolo nu trebuie să te adaptezi, pentru că n-ai la ce să te adaptezi. Acolo, fiecare depinde de restul lumii, dar restul lumii nu depinde de fiecare."
"O DE LA ORBITĂ"
"Asta am început să auzim de când avea el 2 ani şi puţin. În poveste apăreau şi cuvinte în engleză, dar de unde ştia el cuvinte în engleză la 2 ani... nu ştiu", ridică din umeri Grazziela. "Tot pe la 2 ani a început să-şi creeze balansul ăsta (Radu are o permanentă mişcare a capului, spune că este datorată faptului că se află simultan în cele două lumi - n.r.).
La început am crezut că e un tic, am fost cu el la psihiatru şi mi-a dat nişte pastiluţe, în nici un caz nu a pomenit ceva de autism. După ceva vreme l-am operat de strabism şi medicul care l-a operat mi-a sugerat să merg cu el la neuropsihiatru, bănuia că e un tic care i s-a format din cauza vederii slabe. Am ajuns la Bucureşti, la un neuropsihiatru care, după ce l-a evaluat un an, i-a pus diagnosticul de autism.
În afară de balansul ăsta, am mai observat la el ceva: se împotrivea la orice chestie nouă pe care trebuia să o facă. De exemplu, a fost imposibil să-l învăţ să facă la WC şi tot au fost diverse ciudăţenii în comportamentul lui care m-au făcut să mă gândesc că e ceva serios cu el. A mers la grădiniţă de la 4 ani, nu comunica cu copiii deloc, dar educatoarea îl aprecia. Şi-a dat seama că e un copil foarte isteţ. Dar nu se îmbrăca, nu se încălţa, nu mergea singur la toaletă...
După ce a terminat grădiniţa, cu diagnosticul de sindrom Asperger l-am înscris la şcoală. Un supermedic mi-a spus atunci să încerc să obţin pentru Radu un program educaţional individualizat. L-am întrebat ce-nseamnă program educaţional individualizat şi el mi-a răspuns: «Adică să le dai bani». Aşa s-a gândit el - că eu îi mituiesc pe profesori, ei vor închide ochii şi aşa Radu va termina şcoala. Şi m-a dezgustat chestia asta.
L-am înscris la o şcoală normală. Învăţătoarea la care a fost repartizat atunci mi-a spus să-l duc la o şcoală specială, că asta-i o şcoală de elită, iar el nu-i un copil normal... Că-şi scoate certificat medical, că ea nu mai poate cu copilul ăsta. Şi s-a făcut atunci o şedinţă cu învăţătoarele: care vrea să-l ia la ea în clasă. Atunci, doamna Stoicoci - o învăţătoare extraordinară - a zis că-l ia ea. După prima zi, învăţătoarea mi-a spus că a rămas uimită. I-a pus pe toţi copiii să dea exemple de cuvinte cu litera "o" şi Radu ridică mâna şi zice: "Orbită". L-a întrebat: «Ce e orbita?» şi el răspunde: «Păi, este traiectoria pe care se învârt planetele în jurul Soarelui şi sateliţii în jurul planetelor». Bine, el de mic se uita doar prin reviste cu secţiuni prin motoare şi pe Discovery. Înnebunea când îi citeam seara poveşti. Dar, dincolo de faptul că e un copil supradotat, am impresia că e strivit între două lumi."
GENIALUL CU CERTIFICAT DE HANDICAP
În timp, au rămas doar cu diagnosticul, pentru că nimeni nu le-a dat nici o soluţie. Grazziela a fost la neuropsihiatri care de care mai celebri. "Oameni care profită de pe urma suferinţei oamenilor", i-a descris ea. Pare deja să se fi împăcat cu ideea că "cea mai mare afacere este psihiatria pediatrică. Ei ştiu că eşti în stare să dai tot ce ai, dar ei nu-ţi dau nici o soluţie şi nici nu îţi spun că nu ştiu, că nu se pricep.
Am fost şi la o sumedenie de psihologi care, după câteva şedinţe cu Radu, plecau cu cozile între picioare spunând că nu ştiu ce să-i facă şi cum să-l ia. E şi foarte greu, când copilul are mintea ceva mai ascuţită decât terapeutul. Odată, unul a încercat să-l convingă să se tundă spunându-i că părul îi consumă prea multă energie din corp, la care copilul, nonşalant, i-a răspuns: «Dar fetele cum pot avea părul lung fără probleme?»".
Căutând disperată soluţii, Grazziela a dat şi de medici care i-au spus că n-are nimic copilul, e doar răsfăţat. Şi cât n-ar fi dat ea să fie aşa. "Mi-aş fi dorit să fie mediu ca inteligenţă, dar să se descurce singur. Am cheltuit o avere numai pe păreri, nimeni nu mi-a dat niciodată nici o soluţie. Am o casă la Câmpina şi aş fi în stare să o donez unei fundaţii care să facă ceva pentru copiii ăştia. Trebuie să existe şi pentru cei ca el o soluţie. Măcar să se folosească de mintea lui... Însă eu, din contră, trebuie să-i scot certificat de handicap."
sâmbătă, 7 mai 2011
citate
Subject:
Vreti sa aveti o minte clara si la batranete ? Exista metode de a va mentine creierul tanar.
Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea cu fiecare an ce trece. Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii.
Iata cateva dintre acestea:
> * Dansati. “Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca
> dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata
> la orice varsta". “Dansul necesita totul, de la coordonare si
> organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.
> Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer
> pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
> * Mergeti la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a
> creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia
> au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala
> de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca
> toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.
> * Mancati oua. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry
> McLeary, autorul programului “Incredere in creier". Oul contine
> vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai
> importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si
> antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi
> omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
> Mancati, de asemenea, multe fructe si legume si evitati mancarurile
> grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica
> intre ele.
> * Fiti activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii.
> Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine
> mintea alerta.
> * Hidratati-va mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din
> 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc
> proaspat pe saptamana aveau incidenta inbolnavirii de Alzheimer cu 76%
> mai redusa. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in
> fructe, protejeaza creierul de boala.
> Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte,
> intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu
> pot sa functioneze corect.
> * Radeti. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti.
> Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea
> rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si
> pentru inima.
> * Dormiti suficient. Somnul este important pentru o stare mentala
> buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu
> al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati
> separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului.
> Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!
> * Nu va mai uitati la TV. O ora de privit la televizor creste riscul
> de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va
> relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi
> cat mai multe carti.
> * Folositi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe
> mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic,
> care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere
> condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano,
> cimbrul si salvia.
> *Studiati o limba straina. Nu ezitati sa invatati o limba straina,
> pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York
> din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi
> straine au o minte mai clara decat ceilalti.
> * Spalati-va bine pe dinti. O gingie inflamata, sangeranda, poate
> sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se
> strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la
> creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
> * Beti ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala,
> potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical
> Nutrition.
Vreti sa aveti o minte clara si la batranete ? Exista metode de a va mentine creierul tanar.
Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea cu fiecare an ce trece. Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii.
Iata cateva dintre acestea:
> * Dansati. “Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca
> dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata
> la orice varsta". “Dansul necesita totul, de la coordonare si
> organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.
> Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer
> pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
> * Mergeti la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a
> creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia
> au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala
> de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca
> toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.
> * Mancati oua. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry
> McLeary, autorul programului “Incredere in creier". Oul contine
> vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai
> importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si
> antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi
> omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
> Mancati, de asemenea, multe fructe si legume si evitati mancarurile
> grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica
> intre ele.
> * Fiti activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii.
> Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine
> mintea alerta.
> * Hidratati-va mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din
> 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc
> proaspat pe saptamana aveau incidenta inbolnavirii de Alzheimer cu 76%
> mai redusa. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in
> fructe, protejeaza creierul de boala.
> Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte,
> intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu
> pot sa functioneze corect.
> * Radeti. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti.
> Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea
> rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si
> pentru inima.
> * Dormiti suficient. Somnul este important pentru o stare mentala
> buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu
> al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati
> separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului.
> Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!
> * Nu va mai uitati la TV. O ora de privit la televizor creste riscul
> de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va
> relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi
> cat mai multe carti.
> * Folositi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe
> mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic,
> care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere
> condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano,
> cimbrul si salvia.
> *Studiati o limba straina. Nu ezitati sa invatati o limba straina,
> pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York
> din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi
> straine au o minte mai clara decat ceilalti.
> * Spalati-va bine pe dinti. O gingie inflamata, sangeranda, poate
> sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se
> strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la
> creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
> * Beti ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala,
> potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical
> Nutrition.
miercuri, 4 mai 2011
citate
Putem să-i iertăm uşor pe copiii care se tem de întuneric, dar adevărata tragedie în viaţă este a adulţilor care se tem de lumină.-Platon
Motivul pentru care oamenii considera ca este atat de greu sa fii fericit este ca ei vad intotdeauna trecutul mai bun decat a fost, prezentul mai rau decat este, iar viitorul mai putin stabil decat va fi. Marcel Pagnol
“All that we are is the result of what we have thought.” Buddha
...
Demnitatea consta nu din a poseda onoruri, ci din constiinta ca le meritam. autor Aristotel.
Avantajul omului inteligent este ca poate face pe prostul ori de cate ori are chef. autor Woody Allen.
Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.Albert Einstein
Încearcă nu să fii un om de succes, ci un om de valoare.Albert Einstein
Motivul pentru care oamenii considera ca este atat de greu sa fii fericit este ca ei vad intotdeauna trecutul mai bun decat a fost, prezentul mai rau decat este, iar viitorul mai putin stabil decat va fi. Marcel Pagnol
“All that we are is the result of what we have thought.” Buddha
...
Demnitatea consta nu din a poseda onoruri, ci din constiinta ca le meritam. autor Aristotel.
Avantajul omului inteligent este ca poate face pe prostul ori de cate ori are chef. autor Woody Allen.
Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.Albert Einstein
Încearcă nu să fii un om de succes, ci un om de valoare.Albert Einstein
dictionar rrom
Romanes Dictionary-Çanakkale Biga 28/03/2010
me: I
moro: My
tu: You
toro: Your
tumen: You
tumaro: Your
amen: We
amaro: Our
alleste: bunda
ollenge: onlarda
adiya: This (feminine)
adala: Those
kakiya: That
kakala: Those
kokiya: The Other One
aver: Other
uşte: Stand
uşten: Stand up
mauşte: Don't Stand
beş: Sit
beşen: Sit down
mabeş: Don't sit
mabeşen: Don't Sit Down
naşava: I run away
naşlas: He / She / It ran away
naşle: They ran away
traş: Fear
matraş: Don't be afraid
tarşando: Coward
natarşala: He / She / It doesn't afraid
nacanam: I don't know
nacanla: He / She / It doesn't know
miçay: My daughter
moçavo: My son
mopral: My brother
pumengere: theirs
leste: He / She / It has something
amendoro: ours
amende: -
şun: To hear
maşun: Don't Hear
kon: Who
kaste: Whom
kastar: From whom
kate: Where
katar: Where from
ca: go
ave: come
ate: here
mave: don't come
meavel: he / she / it comes (command)
miniavel: he / she / it doesn't come (negative command)
minimeaven: they don't come (negative command)
naş: run away (singular)
naşen: run away (plural)
naşlas: ran away
nanaşlas: he / she / it didn't run away.
nanaşela: he / she / it doesn't run away
nacanava: I don't know
nacanla: he / she / it doesn't know
aker: speak (command for singular)
akeren: speak (command for plural)
maaker: don't speak
nakerla: he / she doesn't speak
akerla: he / she speaks
kakerla: he / she is speaking
kakerna: they are speaking
nakerla: he / she / it doesn't do
şundas: he / she / it heard
şunde: they heard
naşundiyas: It's not heard
naşundas: he / she / it didn't hear
naşunla: he / she / it doesn't hear
alav: name
so: what
odiya: she
but: much
Xarik: little
ate: here is
atar: from here
isi: there is / to be
nanay: there is not / not to be
perdi _perdo: get full
perdiyas: It got full
perdinine: they got full
savi _savo _sar: how
çavo: boy
çay: girl
pen: sister
mipen: my sister
buti: job
mubuti: my job
ordon: car
peras: saying
paro: heavy
sugo: quick
kali: black(f)
kalo: black(m)
parno: white
loli: red
pani: water
epana: waters
panardas: it got wet
panarde: they got wet
saya: money
esaya: moneys
maro: bread
emare: breads
habe: food
ehabe: foods
sokerdan: What did you do
sokerde: What did they do
laço _laçi: good (m)-good(f)
laçe: they are goog
mange: to me
amenge: to us
mangava: i want
mangela: he / she / wants
mangom: i wanted
mangine: they wanted
namangas: he / she / it didn't want
namangle: they didn't want
adiya: this (f)
adala: those
avyas: he / she / is came
avine: they came
navyas: he / she / it didn't come
navine: they didn't come
ca: go
canen: go (plural)
giyas: he / she / it went
gine: they went
mecal: he / she / it goes (command)
mecan: they go (command)
kacal: he / she / it will go
kacen: they will go
nakacal: he / she / it won't go
nakacan: they won't go
aço: stay
açon: stay ( plural )
kaçol: he / she / it will stay
nakaçol: he / she / it won't stay
naçela: he / she / it doesn't stay
açaren: let them stay (command)
maçaren: don't let them stay (command)
mecal: he / she / it goes (command)
minical: he / she / it doesn't go (command)
meaçol: he / she / it stays ( command)
miniaçol: he / she / it doesn't stay
adiya: this (f)
adala: those
maker: don't do
makeren: don't do (plural)
kel: do a dance
kelen: do a dance (command)
makel: don't dance
makelen: don't dance (plural)
kaykella: he / she / it is dancing
kaykelna: they are dancing
tecas: let's go
minitecaz: we don't go (command)
miniaçon: they don't stay (command)
meaçol: he / she / it stays (command)
mecal: he / she / it goes (command)
naçen: you stay ( offer)
maçon: don't stay
ovela: he / she / it becomes
novela: he / she / it doesn't become
nakovela: he / she / it is not working
kovela: he / she / it is working
astar: hold
mastar: don't hold
canen: you go ( command )
maca: don't go
macan: don't go (plural)
muk: leave
muken: leave (command)
mamuk: don't break
mamuken: don't break (plural)
ker: do
keren: do (plural)
makeren: don't do
kher: home
ekhera: homes
day: mother
miday: my mother
dat: father
modat: my father
bibi: aunt
mibibi: my aunt
kak: uncle
mokak: my uncle
mibaba: my grandmother
çip: language
miçip: my language
eçiba: languages
muy: face
emuya: faces
kan: ear
mokan: my ear
okan: the ear
ekana: the ears
nak: nose
onak: the nose
monak: my nose
vas: hand
evasta: hands
musi: arm
imusi: the arm
emusa: the arms
memusa: my arms
çank: leg
miçank: my leg
meçanga: my legs
teçanga: your legs
eçanga: legs
pire: foot
yak: eye
eyaka: the eyes
şukar: beautifull
eşukaripe: the beauty
kaşta: lowbrow
ekaşta: lowbrows
angar: coal
eangara: coals
sasti: overall (f)
sasto: overall (m)
muyas: he / she / it died
namuyas: he / she / it didn't die
mune: they died
namune: they didn't die
civdi: alive
nasvalo: ill
pismara: cat
rokono: dog
erokone: dogs
çirikli: birth
eçirikla: births
maçe: fish
emaçe: fishes
tuvali: cigarette
balval: wind
puy: brow
epuya: brows
bala: hair
ebala: hairs
tebala: your hair
sadik: hat
mosadik: my hat
şoro: head
toşoro: your head
teşereste: on your head
pagiyas: he / she / it broken
paşiyas: he / she / it went to sleep
paşardas: he / she / it put someone / something to bed
odar: door
mangin: goods
emangine: goods'
loko: soft
şuko: dry
cono: human
ecene: humen
biyav: wedding
ebiyava: weddings
mato _mati: drunk
emate: drunks
rat: blood
erata: bloods
rati: night
erata: nights
pir: walk
piren: you walk (command)
napires: you walk (offer)
napiren: you walk (offer) (plural)
mapir: don't walk
mapiren: don't walk (plural)
pale: behind
palal: from behind
angal: front
opre: abowe
tele: below
telal: from below
pirno: sharp
çori: poor
çala: hit
çalayen: hit (command)
maçala: don't hit
maçaleyen: don't hit (plural)
çaladiyas: he / she / it is hit
çalade: they hit
naçalede: they didn't hit
naçaladom: i didn't hit
çingar: fight
çuri: knife
rolik: stick
yiv: snow
birşim: rain
panali: wet
panaylas: it got wet
napalaylas: it didn't get wet
me: I
moro: My
tu: You
toro: Your
tumen: You
tumaro: Your
amen: We
amaro: Our
alleste: bunda
ollenge: onlarda
adiya: This (feminine)
adala: Those
kakiya: That
kakala: Those
kokiya: The Other One
aver: Other
uşte: Stand
uşten: Stand up
mauşte: Don't Stand
beş: Sit
beşen: Sit down
mabeş: Don't sit
mabeşen: Don't Sit Down
naşava: I run away
naşlas: He / She / It ran away
naşle: They ran away
traş: Fear
matraş: Don't be afraid
tarşando: Coward
natarşala: He / She / It doesn't afraid
nacanam: I don't know
nacanla: He / She / It doesn't know
miçay: My daughter
moçavo: My son
mopral: My brother
pumengere: theirs
leste: He / She / It has something
amendoro: ours
amende: -
şun: To hear
maşun: Don't Hear
kon: Who
kaste: Whom
kastar: From whom
kate: Where
katar: Where from
ca: go
ave: come
ate: here
mave: don't come
meavel: he / she / it comes (command)
miniavel: he / she / it doesn't come (negative command)
minimeaven: they don't come (negative command)
naş: run away (singular)
naşen: run away (plural)
naşlas: ran away
nanaşlas: he / she / it didn't run away.
nanaşela: he / she / it doesn't run away
nacanava: I don't know
nacanla: he / she / it doesn't know
aker: speak (command for singular)
akeren: speak (command for plural)
maaker: don't speak
nakerla: he / she doesn't speak
akerla: he / she speaks
kakerla: he / she is speaking
kakerna: they are speaking
nakerla: he / she / it doesn't do
şundas: he / she / it heard
şunde: they heard
naşundiyas: It's not heard
naşundas: he / she / it didn't hear
naşunla: he / she / it doesn't hear
alav: name
so: what
odiya: she
but: much
Xarik: little
ate: here is
atar: from here
isi: there is / to be
nanay: there is not / not to be
perdi _perdo: get full
perdiyas: It got full
perdinine: they got full
savi _savo _sar: how
çavo: boy
çay: girl
pen: sister
mipen: my sister
buti: job
mubuti: my job
ordon: car
peras: saying
paro: heavy
sugo: quick
kali: black(f)
kalo: black(m)
parno: white
loli: red
pani: water
epana: waters
panardas: it got wet
panarde: they got wet
saya: money
esaya: moneys
maro: bread
emare: breads
habe: food
ehabe: foods
sokerdan: What did you do
sokerde: What did they do
laço _laçi: good (m)-good(f)
laçe: they are goog
mange: to me
amenge: to us
mangava: i want
mangela: he / she / wants
mangom: i wanted
mangine: they wanted
namangas: he / she / it didn't want
namangle: they didn't want
adiya: this (f)
adala: those
avyas: he / she / is came
avine: they came
navyas: he / she / it didn't come
navine: they didn't come
ca: go
canen: go (plural)
giyas: he / she / it went
gine: they went
mecal: he / she / it goes (command)
mecan: they go (command)
kacal: he / she / it will go
kacen: they will go
nakacal: he / she / it won't go
nakacan: they won't go
aço: stay
açon: stay ( plural )
kaçol: he / she / it will stay
nakaçol: he / she / it won't stay
naçela: he / she / it doesn't stay
açaren: let them stay (command)
maçaren: don't let them stay (command)
mecal: he / she / it goes (command)
minical: he / she / it doesn't go (command)
meaçol: he / she / it stays ( command)
miniaçol: he / she / it doesn't stay
adiya: this (f)
adala: those
maker: don't do
makeren: don't do (plural)
kel: do a dance
kelen: do a dance (command)
makel: don't dance
makelen: don't dance (plural)
kaykella: he / she / it is dancing
kaykelna: they are dancing
tecas: let's go
minitecaz: we don't go (command)
miniaçon: they don't stay (command)
meaçol: he / she / it stays (command)
mecal: he / she / it goes (command)
naçen: you stay ( offer)
maçon: don't stay
ovela: he / she / it becomes
novela: he / she / it doesn't become
nakovela: he / she / it is not working
kovela: he / she / it is working
astar: hold
mastar: don't hold
canen: you go ( command )
maca: don't go
macan: don't go (plural)
muk: leave
muken: leave (command)
mamuk: don't break
mamuken: don't break (plural)
ker: do
keren: do (plural)
makeren: don't do
kher: home
ekhera: homes
day: mother
miday: my mother
dat: father
modat: my father
bibi: aunt
mibibi: my aunt
kak: uncle
mokak: my uncle
mibaba: my grandmother
çip: language
miçip: my language
eçiba: languages
muy: face
emuya: faces
kan: ear
mokan: my ear
okan: the ear
ekana: the ears
nak: nose
onak: the nose
monak: my nose
vas: hand
evasta: hands
musi: arm
imusi: the arm
emusa: the arms
memusa: my arms
çank: leg
miçank: my leg
meçanga: my legs
teçanga: your legs
eçanga: legs
pire: foot
yak: eye
eyaka: the eyes
şukar: beautifull
eşukaripe: the beauty
kaşta: lowbrow
ekaşta: lowbrows
angar: coal
eangara: coals
sasti: overall (f)
sasto: overall (m)
muyas: he / she / it died
namuyas: he / she / it didn't die
mune: they died
namune: they didn't die
civdi: alive
nasvalo: ill
pismara: cat
rokono: dog
erokone: dogs
çirikli: birth
eçirikla: births
maçe: fish
emaçe: fishes
tuvali: cigarette
balval: wind
puy: brow
epuya: brows
bala: hair
ebala: hairs
tebala: your hair
sadik: hat
mosadik: my hat
şoro: head
toşoro: your head
teşereste: on your head
pagiyas: he / she / it broken
paşiyas: he / she / it went to sleep
paşardas: he / she / it put someone / something to bed
odar: door
mangin: goods
emangine: goods'
loko: soft
şuko: dry
cono: human
ecene: humen
biyav: wedding
ebiyava: weddings
mato _mati: drunk
emate: drunks
rat: blood
erata: bloods
rati: night
erata: nights
pir: walk
piren: you walk (command)
napires: you walk (offer)
napiren: you walk (offer) (plural)
mapir: don't walk
mapiren: don't walk (plural)
pale: behind
palal: from behind
angal: front
opre: abowe
tele: below
telal: from below
pirno: sharp
çori: poor
çala: hit
çalayen: hit (command)
maçala: don't hit
maçaleyen: don't hit (plural)
çaladiyas: he / she / it is hit
çalade: they hit
naçalede: they didn't hit
naçaladom: i didn't hit
çingar: fight
çuri: knife
rolik: stick
yiv: snow
birşim: rain
panali: wet
panaylas: it got wet
napalaylas: it didn't get wet
oua de prepelita
Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei luni.
Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de ce nu - de recomandarile medicului curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua proaspete:
1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani:
Se pot administra cate doua oua zilnic.
2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani:
Se adminsitreaza cate trei oua zilnic.
3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani:
Se pot administra cate trei oua zilnic.
4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani:
In primele patru zile - cate trei oua pe zi;
Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi;
In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou.
5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:
Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi.
6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti:
In primele doua zile - cate trei oua pe zi;
In a treia zi - patru oua pe zi;
Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi;
In a 49-a zi - trei oua pe zi;
In a 50-a zi - doua oua pe zi.
Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite:
Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.
Terapia cu oua de prepelita : calitatile oului de prepelita sunt renumite prin numarul mare de vitamine si minerale în comparatie cu cel de gaina. El contine : de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2 si alte substante anti � alergice.
Actiuni terapeutice : - normalizarea activitati inimi
- vindeca bolile de rinichi si ficat
- ajuta digestia, regleaza secretia acizilor din stomac, vindeca spectaculos ulcerul
- întareste memoria
- sporeste rezistenta adultilor constrânsi sa urmeze un regim alimentar
- stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii
Cura cu oua de prepelita :
- ulcer 120 bucati
- tulburari digestive 120 buc
- arteroscleroza 240 buc
- astm bronsic 240 buc
- anemie 240 buc
- scleroza coronanina 240 buc
- colesterol 240 buc
- hipertensiune 120 buc
- rinichi 240 buc
- diabet 240 buc
- tbc 240 buc
- migrene 240 buc
- nevroze 240 buc
- boli de ficat 240 buc
- potenta 240 buc
Mod de administrare :
- cura cu 120 buc se va face în 25 de zile, în prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, începând cu a patra zi pâna în a 25-a zi câte 5 oua. � cura cu 240 buc se face în 49 de zile, în prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, începând cu a patra zi si pâna în a 49-a zi, se iau câte 5 oua pe zi.
La copiii între 4 si 8 ani se recomanda cura de 120 oua, fara a se depasi 4 oua pe zi.
Ouale se iau crude, întepându-le si sorbindu-le direct din gaoace sau sparte si amestecate cu produse naturale : miere de albine, lamâie, brânza de vaci proaspata.
Ouale se iau dimineata, pe stomacul gol, cu 1-2 ore înainte de micul dejun. Dupa 20 de zile de pauza cura se poate repeta. Ouale se pastreaza în frigider, cât mai departe de congelator, pentru a nu îngheta. Cantitatea ce trebuie consumata se scoate de cu seara din frigider, pentru a fi digerata la temperatura camerei.
În timpul curei sunt interzise bauturile alcolice.
Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de ce nu - de recomandarile medicului curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua proaspete:
1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani:
Se pot administra cate doua oua zilnic.
2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani:
Se adminsitreaza cate trei oua zilnic.
3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani:
Se pot administra cate trei oua zilnic.
4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani:
In primele patru zile - cate trei oua pe zi;
Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi;
In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou.
5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:
Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi.
6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti:
In primele doua zile - cate trei oua pe zi;
In a treia zi - patru oua pe zi;
Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi;
In a 49-a zi - trei oua pe zi;
In a 50-a zi - doua oua pe zi.
Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite:
Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.
Terapia cu oua de prepelita : calitatile oului de prepelita sunt renumite prin numarul mare de vitamine si minerale în comparatie cu cel de gaina. El contine : de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2 si alte substante anti � alergice.
Actiuni terapeutice : - normalizarea activitati inimi
- vindeca bolile de rinichi si ficat
- ajuta digestia, regleaza secretia acizilor din stomac, vindeca spectaculos ulcerul
- întareste memoria
- sporeste rezistenta adultilor constrânsi sa urmeze un regim alimentar
- stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii
Cura cu oua de prepelita :
- ulcer 120 bucati
- tulburari digestive 120 buc
- arteroscleroza 240 buc
- astm bronsic 240 buc
- anemie 240 buc
- scleroza coronanina 240 buc
- colesterol 240 buc
- hipertensiune 120 buc
- rinichi 240 buc
- diabet 240 buc
- tbc 240 buc
- migrene 240 buc
- nevroze 240 buc
- boli de ficat 240 buc
- potenta 240 buc
Mod de administrare :
- cura cu 120 buc se va face în 25 de zile, în prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, începând cu a patra zi pâna în a 25-a zi câte 5 oua. � cura cu 240 buc se face în 49 de zile, în prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, începând cu a patra zi si pâna în a 49-a zi, se iau câte 5 oua pe zi.
La copiii între 4 si 8 ani se recomanda cura de 120 oua, fara a se depasi 4 oua pe zi.
Ouale se iau crude, întepându-le si sorbindu-le direct din gaoace sau sparte si amestecate cu produse naturale : miere de albine, lamâie, brânza de vaci proaspata.
Ouale se iau dimineata, pe stomacul gol, cu 1-2 ore înainte de micul dejun. Dupa 20 de zile de pauza cura se poate repeta. Ouale se pastreaza în frigider, cât mai departe de congelator, pentru a nu îngheta. Cantitatea ce trebuie consumata se scoate de cu seara din frigider, pentru a fi digerata la temperatura camerei.
În timpul curei sunt interzise bauturile alcolice.
marți, 3 mai 2011
toda traducere
Toda oameni
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Todas
Mund Toda, de la, Richard Barron, 1837, "Vizualizare în India, mai ales printre Hills Nilgiri" Ulei pe panza..
Total populaţie
~ 1000
Limbi
Toda limbă
Religie
Hinduism şi credinţe non-tradiţionale
Legate de grupuri etnice
Kotas, Tamils, Malayalees
Toda oameni sunt o mica comunitate pastorală care trăiesc pe platoul izolate Nilgiri din sudul Indiei. Înainte de sfârşitul secolului 18, Toda coexistat la nivel local cu alte comunităţi, inclusiv Badaga, Kota, şi Kuruba, într-o organizaţie pierde comunitate castă asemănătoare în care au fost Toda rang de top. [1] Populaţia Toda a planat în intervalul 700-900 în ultimul secol. [1] Cu toate că un procent nesemnificativ din populaţie mare din India, Toda-au atras (de la sfarsitul secolului 18), "o sumă mai disproporţionat de atenţie din cauza unor aberrancy lor etnologice" [1 ] şi ["lor neasemănare la vecinii lor, în aparenţă, maniere, şi vamale." 1] Studiul a culturii lor de antropologi şi lingvişti va dovedi important în crearea de domenii Sociale Antropologie si etnomuzicologie.
Toda tradiţional trăiesc în aşezări compuse din trei la şapte case mici stuf, construite in forma de jumătate de butoaie şi răspândite în toată pantele de păşune. [2] Ei comerţul tradiţional, produse lactate cu popoarele lor vecin Nilgiri. [2] Toda centre de religia pe bivol, în consecinţă, ritualuri sunt efectuate pentru toate activităţile de produse lactate, precum şi pentru coordonarea de dairymen-preoţi. Ritualuri religioase şi funerare furniza contextul social în care melodii complexe poetic despre cultul bivol sunt compuse şi au scandat [2] poliandrie Fraternal în societatea tradiţională Toda a fost destul de comune;. Cu toate acestea, acum acest lucru a fost în mare măsură abandonate. În ultimul trimestru al secolului 20, unele păşuni Toda a fost pierdut din cauza agriculturii de exterior [2] sau de împădurire de către Guvernul de stat din Tamil Nadu. Acest lucru a ameninţat să submineze Toda cultura prin diminuarea foarte mult efectivele de bivoli, dar în ultimul deceniu atât societatea Toda şi cultură au devenit, de asemenea, subiectul unui efort internaţional la refacerea mediului cultural sensibil [3] terenurile Toda sunt acum o parte din. Nilgiri Rezervaţiei Biosferei, o UNESCO-desemnat International Rezervaţia Biosferei şi este luată în considerare de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO pentru selectarea ca Patrimoniului Mondial site-ului. [4]
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Todas
Mund Toda, de la, Richard Barron, 1837, "Vizualizare în India, mai ales printre Hills Nilgiri" Ulei pe panza..
Total populaţie
~ 1000
Limbi
Toda limbă
Religie
Hinduism şi credinţe non-tradiţionale
Legate de grupuri etnice
Kotas, Tamils, Malayalees
Toda oameni sunt o mica comunitate pastorală care trăiesc pe platoul izolate Nilgiri din sudul Indiei. Înainte de sfârşitul secolului 18, Toda coexistat la nivel local cu alte comunităţi, inclusiv Badaga, Kota, şi Kuruba, într-o organizaţie pierde comunitate castă asemănătoare în care au fost Toda rang de top. [1] Populaţia Toda a planat în intervalul 700-900 în ultimul secol. [1] Cu toate că un procent nesemnificativ din populaţie mare din India, Toda-au atras (de la sfarsitul secolului 18), "o sumă mai disproporţionat de atenţie din cauza unor aberrancy lor etnologice" [1 ] şi ["lor neasemănare la vecinii lor, în aparenţă, maniere, şi vamale." 1] Studiul a culturii lor de antropologi şi lingvişti va dovedi important în crearea de domenii Sociale Antropologie si etnomuzicologie.
Toda tradiţional trăiesc în aşezări compuse din trei la şapte case mici stuf, construite in forma de jumătate de butoaie şi răspândite în toată pantele de păşune. [2] Ei comerţul tradiţional, produse lactate cu popoarele lor vecin Nilgiri. [2] Toda centre de religia pe bivol, în consecinţă, ritualuri sunt efectuate pentru toate activităţile de produse lactate, precum şi pentru coordonarea de dairymen-preoţi. Ritualuri religioase şi funerare furniza contextul social în care melodii complexe poetic despre cultul bivol sunt compuse şi au scandat [2] poliandrie Fraternal în societatea tradiţională Toda a fost destul de comune;. Cu toate acestea, acum acest lucru a fost în mare măsură abandonate. În ultimul trimestru al secolului 20, unele păşuni Toda a fost pierdut din cauza agriculturii de exterior [2] sau de împădurire de către Guvernul de stat din Tamil Nadu. Acest lucru a ameninţat să submineze Toda cultura prin diminuarea foarte mult efectivele de bivoli, dar în ultimul deceniu atât societatea Toda şi cultură au devenit, de asemenea, subiectul unui efort internaţional la refacerea mediului cultural sensibil [3] terenurile Toda sunt acum o parte din. Nilgiri Rezervaţiei Biosferei, o UNESCO-desemnat International Rezervaţia Biosferei şi este luată în considerare de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO pentru selectarea ca Patrimoniului Mondial site-ului. [4]
toda trib indian
Toda people
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
Todas
The Toda mund, from, Richard Barron, 1837, "View in India, chiefly among the Nilgiri Hills'. Oil on canvas.
Total population
~1000
Languages
Toda language
Religion
Hinduism and non-Traditional beliefs
Related ethnic groups
Kotas, Tamils, Malayalees
The Toda people are a small pastoral community who live on the isolated Nilgiri plateau of Southern India. Before the late 18th century, the Toda coexisted locally with other communities, including the Badaga, Kota, and Kuruba, in a loose caste-like community organization in which the Toda were the top ranking.[1] The Toda population has hovered in the range 700 to 900 during the last century.[1] Although an insignificant fraction of the large population of India, the Toda have attracted (since the late 18th century), "a most disproportionate amount of attention because of their ethnological aberrancy"[1] and "their unlikeness to their neighbours in appearance, manners, and customs."[1] The study of their culture by anthropologists and linguists would prove important in the creation of the fields of Social Anthropology and Ethnomusicology.
The Toda traditionally live in settlements consisting of three to seven small thatched houses, constructed in the shape of half-barrels and spread across the slopes of the pasture.[2] They traditionally trade dairy products with their Nilgiri neighbour peoples.[2] Toda religion centres on the buffalo; consequently, rituals are performed for all dairy activities as well as for the ordination of dairymen-priests. The religious and funerary rites provide the social context in which complex poetic songs about the cult of the buffalo are composed and chanted.[2] Fraternal polyandry in traditional Toda society was fairly common; however, this has now largely been abandoned. During the last quarter of the 20th century, some Toda pasture land was lost due to agriculture by outsiders[2] or afforestation by the State Government of Tamil Nadu. This has threatened to undermine Toda culture by greatly diminishing the buffalo herds; however during the last decade both Toda society and culture have also become the focus of an international effort at culturally sensitive environmental restoration.[3] The Toda lands are now a part of The Nilgiri Biosphere Reserve, a UNESCO-designated International Biosphere Reserve and is under consideration by the UNESCO World Heritage Committee for selection as a World Heritage Site.[4]
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
Todas
The Toda mund, from, Richard Barron, 1837, "View in India, chiefly among the Nilgiri Hills'. Oil on canvas.
Total population
~1000
Languages
Toda language
Religion
Hinduism and non-Traditional beliefs
Related ethnic groups
Kotas, Tamils, Malayalees
The Toda people are a small pastoral community who live on the isolated Nilgiri plateau of Southern India. Before the late 18th century, the Toda coexisted locally with other communities, including the Badaga, Kota, and Kuruba, in a loose caste-like community organization in which the Toda were the top ranking.[1] The Toda population has hovered in the range 700 to 900 during the last century.[1] Although an insignificant fraction of the large population of India, the Toda have attracted (since the late 18th century), "a most disproportionate amount of attention because of their ethnological aberrancy"[1] and "their unlikeness to their neighbours in appearance, manners, and customs."[1] The study of their culture by anthropologists and linguists would prove important in the creation of the fields of Social Anthropology and Ethnomusicology.
The Toda traditionally live in settlements consisting of three to seven small thatched houses, constructed in the shape of half-barrels and spread across the slopes of the pasture.[2] They traditionally trade dairy products with their Nilgiri neighbour peoples.[2] Toda religion centres on the buffalo; consequently, rituals are performed for all dairy activities as well as for the ordination of dairymen-priests. The religious and funerary rites provide the social context in which complex poetic songs about the cult of the buffalo are composed and chanted.[2] Fraternal polyandry in traditional Toda society was fairly common; however, this has now largely been abandoned. During the last quarter of the 20th century, some Toda pasture land was lost due to agriculture by outsiders[2] or afforestation by the State Government of Tamil Nadu. This has threatened to undermine Toda culture by greatly diminishing the buffalo herds; however during the last decade both Toda society and culture have also become the focus of an international effort at culturally sensitive environmental restoration.[3] The Toda lands are now a part of The Nilgiri Biosphere Reserve, a UNESCO-designated International Biosphere Reserve and is under consideration by the UNESCO World Heritage Committee for selection as a World Heritage Site.[4]
duminică, 1 mai 2011
papa ioan paul
1. "Ştiinţa poate să purifice religia de erori şi superstiţii. Religia poate să purifice ştiinţa de idolatrie şi false absolutisme".
2. "Justiţia socială nu poate să fie obţinută prin violenţă. Violenţa omoară ceea ce ar trebui să creeze".
3. "Viitorul începe acum, nu mâine".
4. "Marele pericol pentru familii, în miezul unei societăţi în care idolii sunt plăcerea, comfortul şi independenţa, este că oamenii îşi închid sufletul şi devin egoişti. Cea mai rea închisoare este o inimă închisă".
5. "Războiul este o înfrângere pentru umanitate. El nu rezolvă problemele pentru care se ţine lupta".
6. "Tinerii sunt ameninţaţi...de folosirea demonică a tehnicilor de publicitate care promovează o înclinaţie naturală spre a evita munca prin promisiunea unei satisfaceri imediate a oricărei dorinţe".
7. "Libertatea nu înseamnă să faci ce vrei, ci să ai dreptul să faci ce vrei. Când libertatea nu are un scop, când nu ascultă de vocea conştiinţei, se întoarce împotriva umanităţii".
8. "Adevărata sfinţenie nu înseamnă ruperea, detaşarea de această lume, ci mai degrabă înseamnă să depui un efort pentru a aduce învăţăturile sfinte în viaţa de zi cu zi, în familie, la şcoală, la serviciu".
9. "O scuză este mult mai rea decât o minciună, pentru că o scuză este o minciună mascată".
10. "Omul care se adânceşte în scepticism şi relativism se depărtează, într-o libertate iluzorie, de adevăr".
2. "Justiţia socială nu poate să fie obţinută prin violenţă. Violenţa omoară ceea ce ar trebui să creeze".
3. "Viitorul începe acum, nu mâine".
4. "Marele pericol pentru familii, în miezul unei societăţi în care idolii sunt plăcerea, comfortul şi independenţa, este că oamenii îşi închid sufletul şi devin egoişti. Cea mai rea închisoare este o inimă închisă".
5. "Războiul este o înfrângere pentru umanitate. El nu rezolvă problemele pentru care se ţine lupta".
6. "Tinerii sunt ameninţaţi...de folosirea demonică a tehnicilor de publicitate care promovează o înclinaţie naturală spre a evita munca prin promisiunea unei satisfaceri imediate a oricărei dorinţe".
7. "Libertatea nu înseamnă să faci ce vrei, ci să ai dreptul să faci ce vrei. Când libertatea nu are un scop, când nu ascultă de vocea conştiinţei, se întoarce împotriva umanităţii".
8. "Adevărata sfinţenie nu înseamnă ruperea, detaşarea de această lume, ci mai degrabă înseamnă să depui un efort pentru a aduce învăţăturile sfinte în viaţa de zi cu zi, în familie, la şcoală, la serviciu".
9. "O scuză este mult mai rea decât o minciună, pentru că o scuză este o minciună mascată".
10. "Omul care se adânceşte în scepticism şi relativism se depărtează, într-o libertate iluzorie, de adevăr".
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
