De multe ori m-am întrebat ce fac unele femei diferit de celelalte de sunt atât de cuceritoare. Cei mai mulţi dintre bărbaţi nu pot da un răspuns exact, spun doar că s-au îndrăgostit de o femeie din clipa în care au văzut-o. Ceea ce e o exagerare. Sunt foarte puţine aceste cazuri. În general, din prima clipă dorim sau nu o femeie, dar nu ne îndrăgostim.
1. Prima calitate pe care un bărbat o caută la o femeie e atitudinea pozitivă. Cred că e mai impresionat de zâmbetul unei femei decât de culoarea pantofilor.
2. O a doua calitate pe care o preţuieşte e simetria. Asta nu e o prejudecată, aşa e construit creierul nostru, aşa percepem frumosul. O femeie slabă şi bine proporţionată ne transmite mesajul că e sănătoasă şi puternică. Şi reciproca e adevărată.
3. Felul în care vorbeşte o femeie e decisiv. Un glas calm ne cucereşte automat. Cei mai mulţi dintre bărbaţi se sperie de femeile care vorbesc mult şi repede.
4. O femeie e cuceritoare şi dacă ştie să dea încredere. E vorba de acea artă secretă de a încuraja un bărbat doar din priviri.
5. Deşi există prejudecata că bărbaţii nu ţin cont de inteligenţa unei femei, această calitate e foarte importantă în formarea unui cuplu. De inteligenţa partenerilor depinde forţa comunicării, iar fără comunicare un cuplu se prăbuşeşte. Orice cuplu.
luni, 23 mai 2011
duminică, 22 mai 2011
camera foto dslr
Piaţa aparatelor foto profesionale de tip DSLR a crescut anul trecut cu 10%, iar marii producători se aşteaptă la o evoluție similară și anul acesta.
Piaţa aparatelor foto a cunoscut, anul trecut, o creştere de aproape 8%, acesta fiind printre primele care au dat semne clare de redresare, după un foarte dificil an 2009, conform unui studiu al companiei GfK. Foarte mulţi consumatori îşi cumpără aparate foto înainte de a pleca vara în vacanţă, iar companiile producătoare de echipamente foto se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în perioada următoare. În ceea ce priveşte preferinţele românilor, există o tendinţă clară de creştere a nivelului de utilizare a aparatelor foto DSLR (digital single-lens reflex. n.r.). „Putem să afirmăm că, în 2010, vânzările au crescut cu mai mult de 10% pe acest segment şi ne aşteptăm ca tendinţa să fie aceeaşi şi în 2011“, ne-au declarat oficialii SKIN, unic importator Nikon în România.
„Consumatorii nu vor renunţa niciodată în totalitate la aparatele foto compacte. Acestea au avantajele lor, care ţin mai ales de portabilitate şi uşurinţa de utilizare. Tendinţa este însă de creştere mai accentuată a consumului de aparate foto DSLR. Trebuie menţionat că cele două categorii nu se exclud. Majoritatea utilizatorilor de aparate DSLR, inclusiv profesioniştii, deţin şi un aparat foto compact“, au adăugat oficialii SKIN.
Modelele DSLR sunt atât de populare deoarece preţul lor a scăzut în ultimii ani, fiind apropiat de cel al unor aparate foto compacte high-end. Nikon şi Canon fac legea în segmentul DSLR, Nikon având mai mult de jumătate din piaţa DSLR din România, iar Canon, 30%.
Cele mai populare modele DSLR
La Canon, „produsul de intrare al gamei DSLR, EOS 1100D, este preferat de cei care îşi cumpără pentru prima oară un DSLR. Utilizatorii cu mai multă experienţă fotografică preferă un EOS 550D sau noul model 600D cu ecran rabatabil. Cu siguranţă, cea mai bună alegere vizând raportul performanţă/costuri o constituie modelul EOS 60D, extrem de apreciat de fotografi,“ potrivit lui Petronius Secăreanu, managerul general Canon pentru România. La Nikon, „în termeni de volum, cele mai populare modele sunt Nikon D3000 şi D3100. În termeni de imagine, modelul Nikon D7000 ne-a întrecut aşteptările şi a fost extrem de bine primit de fotografii din România. Deşi este un aparat DSLR dedicat mai ales amatorilor avansaţi, un mare număr de profesionişti l-au achiziţionat şi ne-au transmis un feedback excelent cu privire la acest model“, potrivit reprezentanţilor SKIN.
Ce recomandă fotografii profesionişti
Aparatele foto DSLR sunt achiziţionate de o gamă largă de consumatori, de la adolescenţi care visează să devină fotografi profesionişti la părinţi care vor să surprindă, cu un echipament cât mai bun, primii ani de viaţa ai copiilor lor.
„În principiu, în ultimul timp, mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe. Puţini conştientizează că e nevoie şi de educaţie vizuală, şi de cultură, pentru realizarea unei imagini bune“, explică Dinu Lazăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români. Lazăr consideră că azi şi un aparat fotografic compact face fotografii foarte bune, în general, dacă este lumină. „Ne îndreptăm atenţia către aparatele DSLR dacă vrem să schimbăm obiectivele, dacă dorim să avem un sistem modular de iluminare, dacă avem timp şi stare pentru a aprofunda fotografia şi dacă ne facem timp pentru studierea amănunţită a manualului aparatului“, mai spune Lazăr.
„Dacă aş fi acum la început şi aş dori să aleg un aparat, m-ar interesa câteva aspecte, cum ar fi pe cât timp se dă garanţia şi cine o face, dacă există o comunitate care să mă ajute în problemele inerente de început şi dacă importatorul aduce absolut toate accesoriile de care aş avea nevoie. Dacă aş cumpăra un DSLR, nu aş lua decât corpul şi câteva obiective, nu cel de kit“, conchide fotograful.
Pentru Alex Gâlmeanu, cel mai apreciat fotograf de portrete şi modă din România, „o cameră foto trebuie să aibă o rezoluţie suficientă pentru a permite printuri A3, să fie «full frame», să aibă o calitate decentă a imaginii în lucrul cu sensibilitate ridicată şi o autonomie cât mai mare în ceea ce priveşte acumulatorul“. Potrivit lui, robusteţea este de luat în considerare, sunt camere realizate din aliaje speciale cu protecţie antipraf şi umiditate, camere ce au o durată de viaţa mai lungă. „E adevărat că descrierea de mai sus îngustează mult opţiunile, camerele din această categorie depăşind bugetele de care dispun de obicei fotografii amatori. Pe de altă parte nu pot să fac recomandări în care nu cred“, explică Gâlmeanu.
Mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe.
Dinu Lăzăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români
Sursa: www.capital.ro – 22.05.2011
Piaţa aparatelor foto a cunoscut, anul trecut, o creştere de aproape 8%, acesta fiind printre primele care au dat semne clare de redresare, după un foarte dificil an 2009, conform unui studiu al companiei GfK. Foarte mulţi consumatori îşi cumpără aparate foto înainte de a pleca vara în vacanţă, iar companiile producătoare de echipamente foto se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în perioada următoare. În ceea ce priveşte preferinţele românilor, există o tendinţă clară de creştere a nivelului de utilizare a aparatelor foto DSLR (digital single-lens reflex. n.r.). „Putem să afirmăm că, în 2010, vânzările au crescut cu mai mult de 10% pe acest segment şi ne aşteptăm ca tendinţa să fie aceeaşi şi în 2011“, ne-au declarat oficialii SKIN, unic importator Nikon în România.
„Consumatorii nu vor renunţa niciodată în totalitate la aparatele foto compacte. Acestea au avantajele lor, care ţin mai ales de portabilitate şi uşurinţa de utilizare. Tendinţa este însă de creştere mai accentuată a consumului de aparate foto DSLR. Trebuie menţionat că cele două categorii nu se exclud. Majoritatea utilizatorilor de aparate DSLR, inclusiv profesioniştii, deţin şi un aparat foto compact“, au adăugat oficialii SKIN.
Modelele DSLR sunt atât de populare deoarece preţul lor a scăzut în ultimii ani, fiind apropiat de cel al unor aparate foto compacte high-end. Nikon şi Canon fac legea în segmentul DSLR, Nikon având mai mult de jumătate din piaţa DSLR din România, iar Canon, 30%.
Cele mai populare modele DSLR
La Canon, „produsul de intrare al gamei DSLR, EOS 1100D, este preferat de cei care îşi cumpără pentru prima oară un DSLR. Utilizatorii cu mai multă experienţă fotografică preferă un EOS 550D sau noul model 600D cu ecran rabatabil. Cu siguranţă, cea mai bună alegere vizând raportul performanţă/costuri o constituie modelul EOS 60D, extrem de apreciat de fotografi,“ potrivit lui Petronius Secăreanu, managerul general Canon pentru România. La Nikon, „în termeni de volum, cele mai populare modele sunt Nikon D3000 şi D3100. În termeni de imagine, modelul Nikon D7000 ne-a întrecut aşteptările şi a fost extrem de bine primit de fotografii din România. Deşi este un aparat DSLR dedicat mai ales amatorilor avansaţi, un mare număr de profesionişti l-au achiziţionat şi ne-au transmis un feedback excelent cu privire la acest model“, potrivit reprezentanţilor SKIN.
Ce recomandă fotografii profesionişti
Aparatele foto DSLR sunt achiziţionate de o gamă largă de consumatori, de la adolescenţi care visează să devină fotografi profesionişti la părinţi care vor să surprindă, cu un echipament cât mai bun, primii ani de viaţa ai copiilor lor.
„În principiu, în ultimul timp, mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe. Puţini conştientizează că e nevoie şi de educaţie vizuală, şi de cultură, pentru realizarea unei imagini bune“, explică Dinu Lazăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români. Lazăr consideră că azi şi un aparat fotografic compact face fotografii foarte bune, în general, dacă este lumină. „Ne îndreptăm atenţia către aparatele DSLR dacă vrem să schimbăm obiectivele, dacă dorim să avem un sistem modular de iluminare, dacă avem timp şi stare pentru a aprofunda fotografia şi dacă ne facem timp pentru studierea amănunţită a manualului aparatului“, mai spune Lazăr.
„Dacă aş fi acum la început şi aş dori să aleg un aparat, m-ar interesa câteva aspecte, cum ar fi pe cât timp se dă garanţia şi cine o face, dacă există o comunitate care să mă ajute în problemele inerente de început şi dacă importatorul aduce absolut toate accesoriile de care aş avea nevoie. Dacă aş cumpăra un DSLR, nu aş lua decât corpul şi câteva obiective, nu cel de kit“, conchide fotograful.
Pentru Alex Gâlmeanu, cel mai apreciat fotograf de portrete şi modă din România, „o cameră foto trebuie să aibă o rezoluţie suficientă pentru a permite printuri A3, să fie «full frame», să aibă o calitate decentă a imaginii în lucrul cu sensibilitate ridicată şi o autonomie cât mai mare în ceea ce priveşte acumulatorul“. Potrivit lui, robusteţea este de luat în considerare, sunt camere realizate din aliaje speciale cu protecţie antipraf şi umiditate, camere ce au o durată de viaţa mai lungă. „E adevărat că descrierea de mai sus îngustează mult opţiunile, camerele din această categorie depăşind bugetele de care dispun de obicei fotografii amatori. Pe de altă parte nu pot să fac recomandări în care nu cred“, explică Gâlmeanu.
Mulţi cred că dacă vor cumpăra un aparat profesionist, DSLR, au şi tichetul către realizarea unor fotografii superbe.
Dinu Lăzăr, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi români
Sursa: www.capital.ro – 22.05.2011
joi, 19 mai 2011
o expresie din 18 mai 2011
esti o expresie
doar o simpla
expresie
a vietzii
intr-un moment anume
...al omenirii
o clipa din univers
o lacrima in ocean
pierdut prin timpul trecut
un anonim
o senzatie
de timp in
timpul universal
doar o simpla
expresie
a vietzii
intr-un moment anume
...al omenirii
o clipa din univers
o lacrima in ocean
pierdut prin timpul trecut
un anonim
o senzatie
de timp in
timpul universal
luni, 16 mai 2011
radu autist
Radu Alexandrescu are 14 ani şi a fost diagnosticat la 5 ani cu autism înalt funcţional. Este un elev eminent, are un dosar plin cu diplome de la toate concursurile şi olimpiadele care s-au ţinut de când a început şcoala. A ratat doar Olimpiada de Religie, pentru că s-a suprapus cu Concursul de Evaluare Europeană la Matematică. Este foarte atent la ore şi, după cum spune chiar el, "eu nu învăţ, înţeleg".
De obicei nu-şi ia notiţe. Chiar dacă şi-ar lua, n-ar înţelege o iotă, pentru că are un scris indescifrabil. De aceea, profesoarele şi directoarea şcolii au sfătuit-o pe mama lui, Grazziela, să facă o cerere la inspectorat, căreia să-i ataşeze şi diagnosticul de sindrom Asperger, prin care să ceară susţinerea tezelor unice în condiţii speciale. Aşa a obţinut un profesor căruia el i-a dictat răspunsurile, iar examenul a fost trecut cu brio.
"NU TREBUIE SĂ ÎNVĂŢ, CI SĂ ÎNŢELEG"
Pe de altă parte, însă, Radu nu poate sta la şcoală decât dacă este însoţit de doamna Mihai, o persoană în vârstă, care-şi are locul pe un scaun în holul şcolii încă de când era el în clasa I. Pentru că, de fapt, "nu e şcoală, e gălăgie. Copiii sunt răi, urlă, ţipă, se bucură când unuia şi altuia i se-ntâmplă ceva rău, se pârăsc... E periculos la şcoală, iar eu nu sunt în siguranţă acolo", explică Radu. "
Anul trecut, colegii lui l-au tăvălit, i-au rupt caietele, l-au filmat cu telefonul mobil... Iar el a stat pur şi simplu, nici măcar nu a încercat să se apere. Spune că-i împotriva regulamentului şcolii", povesteşte Grazziela Alexandrescu.
Mama e mâhnită, dar şi mândră de atitudinea băiatului ei. Radu a surprins comportamentul copiilor la şcoală şi în câteva prezentări în power-point. "Şcoala este un loc în care învăţăm lucruri noi. Bune şi rele. În pauze învăţăm lucrurile noi - rele: să înjurăm, să ne supărăm... Oare aşa funcţionează această lume? Vă rugăm! Vă rugăm! Opriţi-vă!". E parte din textul unui filmuleţ pe nume "Şcoala". La fel au fost concepute "Catastrofa comportamentală", "Poluarea auditivă", "Omul" şi "Câteva întâmplări".
Radu povesteşte cum ar face el şcoala, dacă ar putea: "În primul rând, aş renunţa la clase. N-aş mai face clasa I, clasa a II-a... Ci, dacă ai terminat lecţia asta, treci la următoarea. Acum nu e acelaşi lucru. Nu! Pentru că eu, chiar dacă nu înţeleg, sunt obligat să merg în clasa următoare. Apoi, aş scoate programa şi caietele de notiţe. Nu scriu, nu înregistrez, pentru că nu trebuie să învăţ. Trebuie să înţeleg! Cine nu înţelege rămâne la nivelul ăla. Poate înţelege altă materie şi atunci avansează pe cealaltă materie până unde poate. Şi aş scoate tema. Tema e ceva cam fără rost, pentru că, dacă eu pot să fac tema, înseamnă că am înţeles lecţia, dacă eu nu pot să fac tema, n-am înţeles nimic".
PRIMELE CUVINTE: "DIVIDENDE" ŞI "CALORIFER"
Radu nici acasă nu poate sta singur. Mai ales pe mama lui trebuie să o ştie aproape, drept pentru care Grazziela nu poate pleca nicăieri. "Cred că ar fi trebuit să mă obişnuiesc până acum şi să învăţ să accept, dar nu pot. Ce va face când eu nu voi mai putea sau nu voi mai fi?", se întreabă, cu un soi de deznădejde, femeia. "Îl iubesc enorm, dar sunt un fel de extensie a lui şi mi-e teamă că nu o să mă pot adapta în continuare."
Radu face origami - mi-a făcut şi mie o casetuţă şi un cocor ce dă din aripi -, transformând hârtia în fel şi chip. Construieşte oraşe pe calculator şi explică cu lux de amănunte ce trebuie făcut pentru reducerea poluării, a şomajului şi a infracţionalităţii, dând dovadă de reale talente de edil, însă nu se îmbracă singur, "că n-are butoane". Nu merge singur la toaletă, nu dă drumul la apă... în general, tot ceea ce ţine de satisfacerea nevoilor primare pentru el reprezintă o barieră de netrecut.
A început să vorbească pe la 1 an, iar primele cuvinte nu au fost nici ma-ma, nici ta-ta, nici pa-pa, ci "dividende" şi "calorifer". Mai apoi, când cuvintele s-au înmulţit, a început să dezvolte o poveste cu o planetă - Doror, şi o altă mamă - Manatina. Mi-a spus-o şi mie şi a insistat că nu e o "poveste", ci ceva cât se poate de real.
"NU VREAU SĂ TRĂIESC, VREAU SĂ FIU"
"Eu sunt parţial de pe altă planetă", a început el. "Eu sunt jumătate de pe lumea asta care se vede şi jumătate din aceeaşi lume, din viitor. Sunt unul, dar sunt în două locuri în acelaşi timp, pentru că acele două locuri se suprapun. Oamenii s-au mutat de pe Pământ pe o altă planetă, iar planeta aceea se numeşte Doror. Eu sunt deci din viitor şi am fost de fapt un accident. La naşterea mea, spaţiul s-a pliat, iar eu am devenit punctul de legătură între cele două lumi. Mama mea de pe Doror e Manatina."
Manatina este o prezenţă zilnică în viaţa lui Radu şi a familiei lui. De multe ori, Grazziela îi spune ceva, Manatina nu e de acord, şi atunci Radu nu face. "Acolo, oamenii se nasc fericiţi", continuă el, "există şi nişte roboţi care sunt foarte asemănători cu oamenii de-acum. Diferenţa între un robot şi un om este că un robot trăieşte, iar un om este. Mama mea m-a întrebat o dată dacă mie mi-e frică să trăiesc.
Da, mi-e frică să trăiesc. Eu vreau să fiu. Voi mă obligaţi să trăiesc, iar eu vreau să fiu. Oamenii nu sunt obligaţi să trăiască în acea lume. O lume în care oamenii sunt obligaţi să trăiască nu-i o lume bună. Aici te obligă lumea din jur... e un cerc vicios. Eu trăiesc pentru că el trăieşte, el trăieşte pentru că tatăl lui a trăit. Eu nu spun că sunt obligaţi să trăiască pentru că nu vor să moară.
Nu în sensul acesta vorbim, opusul lui a trăi este a fi. în sensul fizic, eu trăiesc şi aici şi acolo, dar în sensul metafizic aici trăiesc, acolo sunt. Acolo nu mă îmbracă nimic, hainele se creează pe mine, eu pot să văd ce e în acel dulap fără să-l deschid. Acolo, dacă vrei să ajungi dintr-un loc în altul, te transmiţi.
Acolo nu exişti fizic. Acolo nu trebuie să te adaptezi, pentru că n-ai la ce să te adaptezi. Acolo, fiecare depinde de restul lumii, dar restul lumii nu depinde de fiecare."
"O DE LA ORBITĂ"
"Asta am început să auzim de când avea el 2 ani şi puţin. În poveste apăreau şi cuvinte în engleză, dar de unde ştia el cuvinte în engleză la 2 ani... nu ştiu", ridică din umeri Grazziela. "Tot pe la 2 ani a început să-şi creeze balansul ăsta (Radu are o permanentă mişcare a capului, spune că este datorată faptului că se află simultan în cele două lumi - n.r.).
La început am crezut că e un tic, am fost cu el la psihiatru şi mi-a dat nişte pastiluţe, în nici un caz nu a pomenit ceva de autism. După ceva vreme l-am operat de strabism şi medicul care l-a operat mi-a sugerat să merg cu el la neuropsihiatru, bănuia că e un tic care i s-a format din cauza vederii slabe. Am ajuns la Bucureşti, la un neuropsihiatru care, după ce l-a evaluat un an, i-a pus diagnosticul de autism.
În afară de balansul ăsta, am mai observat la el ceva: se împotrivea la orice chestie nouă pe care trebuia să o facă. De exemplu, a fost imposibil să-l învăţ să facă la WC şi tot au fost diverse ciudăţenii în comportamentul lui care m-au făcut să mă gândesc că e ceva serios cu el. A mers la grădiniţă de la 4 ani, nu comunica cu copiii deloc, dar educatoarea îl aprecia. Şi-a dat seama că e un copil foarte isteţ. Dar nu se îmbrăca, nu se încălţa, nu mergea singur la toaletă...
După ce a terminat grădiniţa, cu diagnosticul de sindrom Asperger l-am înscris la şcoală. Un supermedic mi-a spus atunci să încerc să obţin pentru Radu un program educaţional individualizat. L-am întrebat ce-nseamnă program educaţional individualizat şi el mi-a răspuns: «Adică să le dai bani». Aşa s-a gândit el - că eu îi mituiesc pe profesori, ei vor închide ochii şi aşa Radu va termina şcoala. Şi m-a dezgustat chestia asta.
L-am înscris la o şcoală normală. Învăţătoarea la care a fost repartizat atunci mi-a spus să-l duc la o şcoală specială, că asta-i o şcoală de elită, iar el nu-i un copil normal... Că-şi scoate certificat medical, că ea nu mai poate cu copilul ăsta. Şi s-a făcut atunci o şedinţă cu învăţătoarele: care vrea să-l ia la ea în clasă. Atunci, doamna Stoicoci - o învăţătoare extraordinară - a zis că-l ia ea. După prima zi, învăţătoarea mi-a spus că a rămas uimită. I-a pus pe toţi copiii să dea exemple de cuvinte cu litera "o" şi Radu ridică mâna şi zice: "Orbită". L-a întrebat: «Ce e orbita?» şi el răspunde: «Păi, este traiectoria pe care se învârt planetele în jurul Soarelui şi sateliţii în jurul planetelor». Bine, el de mic se uita doar prin reviste cu secţiuni prin motoare şi pe Discovery. Înnebunea când îi citeam seara poveşti. Dar, dincolo de faptul că e un copil supradotat, am impresia că e strivit între două lumi."
GENIALUL CU CERTIFICAT DE HANDICAP
În timp, au rămas doar cu diagnosticul, pentru că nimeni nu le-a dat nici o soluţie. Grazziela a fost la neuropsihiatri care de care mai celebri. "Oameni care profită de pe urma suferinţei oamenilor", i-a descris ea. Pare deja să se fi împăcat cu ideea că "cea mai mare afacere este psihiatria pediatrică. Ei ştiu că eşti în stare să dai tot ce ai, dar ei nu-ţi dau nici o soluţie şi nici nu îţi spun că nu ştiu, că nu se pricep.
Am fost şi la o sumedenie de psihologi care, după câteva şedinţe cu Radu, plecau cu cozile între picioare spunând că nu ştiu ce să-i facă şi cum să-l ia. E şi foarte greu, când copilul are mintea ceva mai ascuţită decât terapeutul. Odată, unul a încercat să-l convingă să se tundă spunându-i că părul îi consumă prea multă energie din corp, la care copilul, nonşalant, i-a răspuns: «Dar fetele cum pot avea părul lung fără probleme?»".
Căutând disperată soluţii, Grazziela a dat şi de medici care i-au spus că n-are nimic copilul, e doar răsfăţat. Şi cât n-ar fi dat ea să fie aşa. "Mi-aş fi dorit să fie mediu ca inteligenţă, dar să se descurce singur. Am cheltuit o avere numai pe păreri, nimeni nu mi-a dat niciodată nici o soluţie. Am o casă la Câmpina şi aş fi în stare să o donez unei fundaţii care să facă ceva pentru copiii ăştia. Trebuie să existe şi pentru cei ca el o soluţie. Măcar să se folosească de mintea lui... Însă eu, din contră, trebuie să-i scot certificat de handicap."
De obicei nu-şi ia notiţe. Chiar dacă şi-ar lua, n-ar înţelege o iotă, pentru că are un scris indescifrabil. De aceea, profesoarele şi directoarea şcolii au sfătuit-o pe mama lui, Grazziela, să facă o cerere la inspectorat, căreia să-i ataşeze şi diagnosticul de sindrom Asperger, prin care să ceară susţinerea tezelor unice în condiţii speciale. Aşa a obţinut un profesor căruia el i-a dictat răspunsurile, iar examenul a fost trecut cu brio.
"NU TREBUIE SĂ ÎNVĂŢ, CI SĂ ÎNŢELEG"
Pe de altă parte, însă, Radu nu poate sta la şcoală decât dacă este însoţit de doamna Mihai, o persoană în vârstă, care-şi are locul pe un scaun în holul şcolii încă de când era el în clasa I. Pentru că, de fapt, "nu e şcoală, e gălăgie. Copiii sunt răi, urlă, ţipă, se bucură când unuia şi altuia i se-ntâmplă ceva rău, se pârăsc... E periculos la şcoală, iar eu nu sunt în siguranţă acolo", explică Radu. "
Anul trecut, colegii lui l-au tăvălit, i-au rupt caietele, l-au filmat cu telefonul mobil... Iar el a stat pur şi simplu, nici măcar nu a încercat să se apere. Spune că-i împotriva regulamentului şcolii", povesteşte Grazziela Alexandrescu.
Mama e mâhnită, dar şi mândră de atitudinea băiatului ei. Radu a surprins comportamentul copiilor la şcoală şi în câteva prezentări în power-point. "Şcoala este un loc în care învăţăm lucruri noi. Bune şi rele. În pauze învăţăm lucrurile noi - rele: să înjurăm, să ne supărăm... Oare aşa funcţionează această lume? Vă rugăm! Vă rugăm! Opriţi-vă!". E parte din textul unui filmuleţ pe nume "Şcoala". La fel au fost concepute "Catastrofa comportamentală", "Poluarea auditivă", "Omul" şi "Câteva întâmplări".
Radu povesteşte cum ar face el şcoala, dacă ar putea: "În primul rând, aş renunţa la clase. N-aş mai face clasa I, clasa a II-a... Ci, dacă ai terminat lecţia asta, treci la următoarea. Acum nu e acelaşi lucru. Nu! Pentru că eu, chiar dacă nu înţeleg, sunt obligat să merg în clasa următoare. Apoi, aş scoate programa şi caietele de notiţe. Nu scriu, nu înregistrez, pentru că nu trebuie să învăţ. Trebuie să înţeleg! Cine nu înţelege rămâne la nivelul ăla. Poate înţelege altă materie şi atunci avansează pe cealaltă materie până unde poate. Şi aş scoate tema. Tema e ceva cam fără rost, pentru că, dacă eu pot să fac tema, înseamnă că am înţeles lecţia, dacă eu nu pot să fac tema, n-am înţeles nimic".
PRIMELE CUVINTE: "DIVIDENDE" ŞI "CALORIFER"
Radu nici acasă nu poate sta singur. Mai ales pe mama lui trebuie să o ştie aproape, drept pentru care Grazziela nu poate pleca nicăieri. "Cred că ar fi trebuit să mă obişnuiesc până acum şi să învăţ să accept, dar nu pot. Ce va face când eu nu voi mai putea sau nu voi mai fi?", se întreabă, cu un soi de deznădejde, femeia. "Îl iubesc enorm, dar sunt un fel de extensie a lui şi mi-e teamă că nu o să mă pot adapta în continuare."
Radu face origami - mi-a făcut şi mie o casetuţă şi un cocor ce dă din aripi -, transformând hârtia în fel şi chip. Construieşte oraşe pe calculator şi explică cu lux de amănunte ce trebuie făcut pentru reducerea poluării, a şomajului şi a infracţionalităţii, dând dovadă de reale talente de edil, însă nu se îmbracă singur, "că n-are butoane". Nu merge singur la toaletă, nu dă drumul la apă... în general, tot ceea ce ţine de satisfacerea nevoilor primare pentru el reprezintă o barieră de netrecut.
A început să vorbească pe la 1 an, iar primele cuvinte nu au fost nici ma-ma, nici ta-ta, nici pa-pa, ci "dividende" şi "calorifer". Mai apoi, când cuvintele s-au înmulţit, a început să dezvolte o poveste cu o planetă - Doror, şi o altă mamă - Manatina. Mi-a spus-o şi mie şi a insistat că nu e o "poveste", ci ceva cât se poate de real.
"NU VREAU SĂ TRĂIESC, VREAU SĂ FIU"
"Eu sunt parţial de pe altă planetă", a început el. "Eu sunt jumătate de pe lumea asta care se vede şi jumătate din aceeaşi lume, din viitor. Sunt unul, dar sunt în două locuri în acelaşi timp, pentru că acele două locuri se suprapun. Oamenii s-au mutat de pe Pământ pe o altă planetă, iar planeta aceea se numeşte Doror. Eu sunt deci din viitor şi am fost de fapt un accident. La naşterea mea, spaţiul s-a pliat, iar eu am devenit punctul de legătură între cele două lumi. Mama mea de pe Doror e Manatina."
Manatina este o prezenţă zilnică în viaţa lui Radu şi a familiei lui. De multe ori, Grazziela îi spune ceva, Manatina nu e de acord, şi atunci Radu nu face. "Acolo, oamenii se nasc fericiţi", continuă el, "există şi nişte roboţi care sunt foarte asemănători cu oamenii de-acum. Diferenţa între un robot şi un om este că un robot trăieşte, iar un om este. Mama mea m-a întrebat o dată dacă mie mi-e frică să trăiesc.
Da, mi-e frică să trăiesc. Eu vreau să fiu. Voi mă obligaţi să trăiesc, iar eu vreau să fiu. Oamenii nu sunt obligaţi să trăiască în acea lume. O lume în care oamenii sunt obligaţi să trăiască nu-i o lume bună. Aici te obligă lumea din jur... e un cerc vicios. Eu trăiesc pentru că el trăieşte, el trăieşte pentru că tatăl lui a trăit. Eu nu spun că sunt obligaţi să trăiască pentru că nu vor să moară.
Nu în sensul acesta vorbim, opusul lui a trăi este a fi. în sensul fizic, eu trăiesc şi aici şi acolo, dar în sensul metafizic aici trăiesc, acolo sunt. Acolo nu mă îmbracă nimic, hainele se creează pe mine, eu pot să văd ce e în acel dulap fără să-l deschid. Acolo, dacă vrei să ajungi dintr-un loc în altul, te transmiţi.
Acolo nu exişti fizic. Acolo nu trebuie să te adaptezi, pentru că n-ai la ce să te adaptezi. Acolo, fiecare depinde de restul lumii, dar restul lumii nu depinde de fiecare."
"O DE LA ORBITĂ"
"Asta am început să auzim de când avea el 2 ani şi puţin. În poveste apăreau şi cuvinte în engleză, dar de unde ştia el cuvinte în engleză la 2 ani... nu ştiu", ridică din umeri Grazziela. "Tot pe la 2 ani a început să-şi creeze balansul ăsta (Radu are o permanentă mişcare a capului, spune că este datorată faptului că se află simultan în cele două lumi - n.r.).
La început am crezut că e un tic, am fost cu el la psihiatru şi mi-a dat nişte pastiluţe, în nici un caz nu a pomenit ceva de autism. După ceva vreme l-am operat de strabism şi medicul care l-a operat mi-a sugerat să merg cu el la neuropsihiatru, bănuia că e un tic care i s-a format din cauza vederii slabe. Am ajuns la Bucureşti, la un neuropsihiatru care, după ce l-a evaluat un an, i-a pus diagnosticul de autism.
În afară de balansul ăsta, am mai observat la el ceva: se împotrivea la orice chestie nouă pe care trebuia să o facă. De exemplu, a fost imposibil să-l învăţ să facă la WC şi tot au fost diverse ciudăţenii în comportamentul lui care m-au făcut să mă gândesc că e ceva serios cu el. A mers la grădiniţă de la 4 ani, nu comunica cu copiii deloc, dar educatoarea îl aprecia. Şi-a dat seama că e un copil foarte isteţ. Dar nu se îmbrăca, nu se încălţa, nu mergea singur la toaletă...
După ce a terminat grădiniţa, cu diagnosticul de sindrom Asperger l-am înscris la şcoală. Un supermedic mi-a spus atunci să încerc să obţin pentru Radu un program educaţional individualizat. L-am întrebat ce-nseamnă program educaţional individualizat şi el mi-a răspuns: «Adică să le dai bani». Aşa s-a gândit el - că eu îi mituiesc pe profesori, ei vor închide ochii şi aşa Radu va termina şcoala. Şi m-a dezgustat chestia asta.
L-am înscris la o şcoală normală. Învăţătoarea la care a fost repartizat atunci mi-a spus să-l duc la o şcoală specială, că asta-i o şcoală de elită, iar el nu-i un copil normal... Că-şi scoate certificat medical, că ea nu mai poate cu copilul ăsta. Şi s-a făcut atunci o şedinţă cu învăţătoarele: care vrea să-l ia la ea în clasă. Atunci, doamna Stoicoci - o învăţătoare extraordinară - a zis că-l ia ea. După prima zi, învăţătoarea mi-a spus că a rămas uimită. I-a pus pe toţi copiii să dea exemple de cuvinte cu litera "o" şi Radu ridică mâna şi zice: "Orbită". L-a întrebat: «Ce e orbita?» şi el răspunde: «Păi, este traiectoria pe care se învârt planetele în jurul Soarelui şi sateliţii în jurul planetelor». Bine, el de mic se uita doar prin reviste cu secţiuni prin motoare şi pe Discovery. Înnebunea când îi citeam seara poveşti. Dar, dincolo de faptul că e un copil supradotat, am impresia că e strivit între două lumi."
GENIALUL CU CERTIFICAT DE HANDICAP
În timp, au rămas doar cu diagnosticul, pentru că nimeni nu le-a dat nici o soluţie. Grazziela a fost la neuropsihiatri care de care mai celebri. "Oameni care profită de pe urma suferinţei oamenilor", i-a descris ea. Pare deja să se fi împăcat cu ideea că "cea mai mare afacere este psihiatria pediatrică. Ei ştiu că eşti în stare să dai tot ce ai, dar ei nu-ţi dau nici o soluţie şi nici nu îţi spun că nu ştiu, că nu se pricep.
Am fost şi la o sumedenie de psihologi care, după câteva şedinţe cu Radu, plecau cu cozile între picioare spunând că nu ştiu ce să-i facă şi cum să-l ia. E şi foarte greu, când copilul are mintea ceva mai ascuţită decât terapeutul. Odată, unul a încercat să-l convingă să se tundă spunându-i că părul îi consumă prea multă energie din corp, la care copilul, nonşalant, i-a răspuns: «Dar fetele cum pot avea părul lung fără probleme?»".
Căutând disperată soluţii, Grazziela a dat şi de medici care i-au spus că n-are nimic copilul, e doar răsfăţat. Şi cât n-ar fi dat ea să fie aşa. "Mi-aş fi dorit să fie mediu ca inteligenţă, dar să se descurce singur. Am cheltuit o avere numai pe păreri, nimeni nu mi-a dat niciodată nici o soluţie. Am o casă la Câmpina şi aş fi în stare să o donez unei fundaţii care să facă ceva pentru copiii ăştia. Trebuie să existe şi pentru cei ca el o soluţie. Măcar să se folosească de mintea lui... Însă eu, din contră, trebuie să-i scot certificat de handicap."
sâmbătă, 7 mai 2011
citate
Subject:
Vreti sa aveti o minte clara si la batranete ? Exista metode de a va mentine creierul tanar.
Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea cu fiecare an ce trece. Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii.
Iata cateva dintre acestea:
> * Dansati. “Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca
> dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata
> la orice varsta". “Dansul necesita totul, de la coordonare si
> organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.
> Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer
> pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
> * Mergeti la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a
> creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia
> au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala
> de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca
> toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.
> * Mancati oua. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry
> McLeary, autorul programului “Incredere in creier". Oul contine
> vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai
> importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si
> antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi
> omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
> Mancati, de asemenea, multe fructe si legume si evitati mancarurile
> grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica
> intre ele.
> * Fiti activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii.
> Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine
> mintea alerta.
> * Hidratati-va mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din
> 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc
> proaspat pe saptamana aveau incidenta inbolnavirii de Alzheimer cu 76%
> mai redusa. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in
> fructe, protejeaza creierul de boala.
> Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte,
> intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu
> pot sa functioneze corect.
> * Radeti. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti.
> Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea
> rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si
> pentru inima.
> * Dormiti suficient. Somnul este important pentru o stare mentala
> buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu
> al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati
> separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului.
> Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!
> * Nu va mai uitati la TV. O ora de privit la televizor creste riscul
> de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va
> relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi
> cat mai multe carti.
> * Folositi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe
> mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic,
> care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere
> condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano,
> cimbrul si salvia.
> *Studiati o limba straina. Nu ezitati sa invatati o limba straina,
> pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York
> din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi
> straine au o minte mai clara decat ceilalti.
> * Spalati-va bine pe dinti. O gingie inflamata, sangeranda, poate
> sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se
> strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la
> creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
> * Beti ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala,
> potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical
> Nutrition.
Vreti sa aveti o minte clara si la batranete ? Exista metode de a va mentine creierul tanar.
Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea cu fiecare an ce trece. Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii.
Iata cateva dintre acestea:
> * Dansati. “Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca
> dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata
> la orice varsta". “Dansul necesita totul, de la coordonare si
> organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.
> Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer
> pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
> * Mergeti la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a
> creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia
> au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala
> de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca
> toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.
> * Mancati oua. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry
> McLeary, autorul programului “Incredere in creier". Oul contine
> vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai
> importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si
> antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi
> omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
> Mancati, de asemenea, multe fructe si legume si evitati mancarurile
> grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica
> intre ele.
> * Fiti activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii.
> Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine
> mintea alerta.
> * Hidratati-va mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din
> 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc
> proaspat pe saptamana aveau incidenta inbolnavirii de Alzheimer cu 76%
> mai redusa. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in
> fructe, protejeaza creierul de boala.
> Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte,
> intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu
> pot sa functioneze corect.
> * Radeti. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti.
> Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea
> rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si
> pentru inima.
> * Dormiti suficient. Somnul este important pentru o stare mentala
> buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu
> al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati
> separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului.
> Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!
> * Nu va mai uitati la TV. O ora de privit la televizor creste riscul
> de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va
> relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi
> cat mai multe carti.
> * Folositi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe
> mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic,
> care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere
> condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano,
> cimbrul si salvia.
> *Studiati o limba straina. Nu ezitati sa invatati o limba straina,
> pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York
> din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi
> straine au o minte mai clara decat ceilalti.
> * Spalati-va bine pe dinti. O gingie inflamata, sangeranda, poate
> sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se
> strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la
> creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
> * Beti ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala,
> potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical
> Nutrition.
miercuri, 4 mai 2011
citate
Putem să-i iertăm uşor pe copiii care se tem de întuneric, dar adevărata tragedie în viaţă este a adulţilor care se tem de lumină.-Platon
Motivul pentru care oamenii considera ca este atat de greu sa fii fericit este ca ei vad intotdeauna trecutul mai bun decat a fost, prezentul mai rau decat este, iar viitorul mai putin stabil decat va fi. Marcel Pagnol
“All that we are is the result of what we have thought.” Buddha
...
Demnitatea consta nu din a poseda onoruri, ci din constiinta ca le meritam. autor Aristotel.
Avantajul omului inteligent este ca poate face pe prostul ori de cate ori are chef. autor Woody Allen.
Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.Albert Einstein
Încearcă nu să fii un om de succes, ci un om de valoare.Albert Einstein
Motivul pentru care oamenii considera ca este atat de greu sa fii fericit este ca ei vad intotdeauna trecutul mai bun decat a fost, prezentul mai rau decat este, iar viitorul mai putin stabil decat va fi. Marcel Pagnol
“All that we are is the result of what we have thought.” Buddha
...
Demnitatea consta nu din a poseda onoruri, ci din constiinta ca le meritam. autor Aristotel.
Avantajul omului inteligent este ca poate face pe prostul ori de cate ori are chef. autor Woody Allen.
Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.Albert Einstein
Încearcă nu să fii un om de succes, ci un om de valoare.Albert Einstein
dictionar rrom
Romanes Dictionary-Çanakkale Biga 28/03/2010
me: I
moro: My
tu: You
toro: Your
tumen: You
tumaro: Your
amen: We
amaro: Our
alleste: bunda
ollenge: onlarda
adiya: This (feminine)
adala: Those
kakiya: That
kakala: Those
kokiya: The Other One
aver: Other
uşte: Stand
uşten: Stand up
mauşte: Don't Stand
beş: Sit
beşen: Sit down
mabeş: Don't sit
mabeşen: Don't Sit Down
naşava: I run away
naşlas: He / She / It ran away
naşle: They ran away
traş: Fear
matraş: Don't be afraid
tarşando: Coward
natarşala: He / She / It doesn't afraid
nacanam: I don't know
nacanla: He / She / It doesn't know
miçay: My daughter
moçavo: My son
mopral: My brother
pumengere: theirs
leste: He / She / It has something
amendoro: ours
amende: -
şun: To hear
maşun: Don't Hear
kon: Who
kaste: Whom
kastar: From whom
kate: Where
katar: Where from
ca: go
ave: come
ate: here
mave: don't come
meavel: he / she / it comes (command)
miniavel: he / she / it doesn't come (negative command)
minimeaven: they don't come (negative command)
naş: run away (singular)
naşen: run away (plural)
naşlas: ran away
nanaşlas: he / she / it didn't run away.
nanaşela: he / she / it doesn't run away
nacanava: I don't know
nacanla: he / she / it doesn't know
aker: speak (command for singular)
akeren: speak (command for plural)
maaker: don't speak
nakerla: he / she doesn't speak
akerla: he / she speaks
kakerla: he / she is speaking
kakerna: they are speaking
nakerla: he / she / it doesn't do
şundas: he / she / it heard
şunde: they heard
naşundiyas: It's not heard
naşundas: he / she / it didn't hear
naşunla: he / she / it doesn't hear
alav: name
so: what
odiya: she
but: much
Xarik: little
ate: here is
atar: from here
isi: there is / to be
nanay: there is not / not to be
perdi _perdo: get full
perdiyas: It got full
perdinine: they got full
savi _savo _sar: how
çavo: boy
çay: girl
pen: sister
mipen: my sister
buti: job
mubuti: my job
ordon: car
peras: saying
paro: heavy
sugo: quick
kali: black(f)
kalo: black(m)
parno: white
loli: red
pani: water
epana: waters
panardas: it got wet
panarde: they got wet
saya: money
esaya: moneys
maro: bread
emare: breads
habe: food
ehabe: foods
sokerdan: What did you do
sokerde: What did they do
laço _laçi: good (m)-good(f)
laçe: they are goog
mange: to me
amenge: to us
mangava: i want
mangela: he / she / wants
mangom: i wanted
mangine: they wanted
namangas: he / she / it didn't want
namangle: they didn't want
adiya: this (f)
adala: those
avyas: he / she / is came
avine: they came
navyas: he / she / it didn't come
navine: they didn't come
ca: go
canen: go (plural)
giyas: he / she / it went
gine: they went
mecal: he / she / it goes (command)
mecan: they go (command)
kacal: he / she / it will go
kacen: they will go
nakacal: he / she / it won't go
nakacan: they won't go
aço: stay
açon: stay ( plural )
kaçol: he / she / it will stay
nakaçol: he / she / it won't stay
naçela: he / she / it doesn't stay
açaren: let them stay (command)
maçaren: don't let them stay (command)
mecal: he / she / it goes (command)
minical: he / she / it doesn't go (command)
meaçol: he / she / it stays ( command)
miniaçol: he / she / it doesn't stay
adiya: this (f)
adala: those
maker: don't do
makeren: don't do (plural)
kel: do a dance
kelen: do a dance (command)
makel: don't dance
makelen: don't dance (plural)
kaykella: he / she / it is dancing
kaykelna: they are dancing
tecas: let's go
minitecaz: we don't go (command)
miniaçon: they don't stay (command)
meaçol: he / she / it stays (command)
mecal: he / she / it goes (command)
naçen: you stay ( offer)
maçon: don't stay
ovela: he / she / it becomes
novela: he / she / it doesn't become
nakovela: he / she / it is not working
kovela: he / she / it is working
astar: hold
mastar: don't hold
canen: you go ( command )
maca: don't go
macan: don't go (plural)
muk: leave
muken: leave (command)
mamuk: don't break
mamuken: don't break (plural)
ker: do
keren: do (plural)
makeren: don't do
kher: home
ekhera: homes
day: mother
miday: my mother
dat: father
modat: my father
bibi: aunt
mibibi: my aunt
kak: uncle
mokak: my uncle
mibaba: my grandmother
çip: language
miçip: my language
eçiba: languages
muy: face
emuya: faces
kan: ear
mokan: my ear
okan: the ear
ekana: the ears
nak: nose
onak: the nose
monak: my nose
vas: hand
evasta: hands
musi: arm
imusi: the arm
emusa: the arms
memusa: my arms
çank: leg
miçank: my leg
meçanga: my legs
teçanga: your legs
eçanga: legs
pire: foot
yak: eye
eyaka: the eyes
şukar: beautifull
eşukaripe: the beauty
kaşta: lowbrow
ekaşta: lowbrows
angar: coal
eangara: coals
sasti: overall (f)
sasto: overall (m)
muyas: he / she / it died
namuyas: he / she / it didn't die
mune: they died
namune: they didn't die
civdi: alive
nasvalo: ill
pismara: cat
rokono: dog
erokone: dogs
çirikli: birth
eçirikla: births
maçe: fish
emaçe: fishes
tuvali: cigarette
balval: wind
puy: brow
epuya: brows
bala: hair
ebala: hairs
tebala: your hair
sadik: hat
mosadik: my hat
şoro: head
toşoro: your head
teşereste: on your head
pagiyas: he / she / it broken
paşiyas: he / she / it went to sleep
paşardas: he / she / it put someone / something to bed
odar: door
mangin: goods
emangine: goods'
loko: soft
şuko: dry
cono: human
ecene: humen
biyav: wedding
ebiyava: weddings
mato _mati: drunk
emate: drunks
rat: blood
erata: bloods
rati: night
erata: nights
pir: walk
piren: you walk (command)
napires: you walk (offer)
napiren: you walk (offer) (plural)
mapir: don't walk
mapiren: don't walk (plural)
pale: behind
palal: from behind
angal: front
opre: abowe
tele: below
telal: from below
pirno: sharp
çori: poor
çala: hit
çalayen: hit (command)
maçala: don't hit
maçaleyen: don't hit (plural)
çaladiyas: he / she / it is hit
çalade: they hit
naçalede: they didn't hit
naçaladom: i didn't hit
çingar: fight
çuri: knife
rolik: stick
yiv: snow
birşim: rain
panali: wet
panaylas: it got wet
napalaylas: it didn't get wet
me: I
moro: My
tu: You
toro: Your
tumen: You
tumaro: Your
amen: We
amaro: Our
alleste: bunda
ollenge: onlarda
adiya: This (feminine)
adala: Those
kakiya: That
kakala: Those
kokiya: The Other One
aver: Other
uşte: Stand
uşten: Stand up
mauşte: Don't Stand
beş: Sit
beşen: Sit down
mabeş: Don't sit
mabeşen: Don't Sit Down
naşava: I run away
naşlas: He / She / It ran away
naşle: They ran away
traş: Fear
matraş: Don't be afraid
tarşando: Coward
natarşala: He / She / It doesn't afraid
nacanam: I don't know
nacanla: He / She / It doesn't know
miçay: My daughter
moçavo: My son
mopral: My brother
pumengere: theirs
leste: He / She / It has something
amendoro: ours
amende: -
şun: To hear
maşun: Don't Hear
kon: Who
kaste: Whom
kastar: From whom
kate: Where
katar: Where from
ca: go
ave: come
ate: here
mave: don't come
meavel: he / she / it comes (command)
miniavel: he / she / it doesn't come (negative command)
minimeaven: they don't come (negative command)
naş: run away (singular)
naşen: run away (plural)
naşlas: ran away
nanaşlas: he / she / it didn't run away.
nanaşela: he / she / it doesn't run away
nacanava: I don't know
nacanla: he / she / it doesn't know
aker: speak (command for singular)
akeren: speak (command for plural)
maaker: don't speak
nakerla: he / she doesn't speak
akerla: he / she speaks
kakerla: he / she is speaking
kakerna: they are speaking
nakerla: he / she / it doesn't do
şundas: he / she / it heard
şunde: they heard
naşundiyas: It's not heard
naşundas: he / she / it didn't hear
naşunla: he / she / it doesn't hear
alav: name
so: what
odiya: she
but: much
Xarik: little
ate: here is
atar: from here
isi: there is / to be
nanay: there is not / not to be
perdi _perdo: get full
perdiyas: It got full
perdinine: they got full
savi _savo _sar: how
çavo: boy
çay: girl
pen: sister
mipen: my sister
buti: job
mubuti: my job
ordon: car
peras: saying
paro: heavy
sugo: quick
kali: black(f)
kalo: black(m)
parno: white
loli: red
pani: water
epana: waters
panardas: it got wet
panarde: they got wet
saya: money
esaya: moneys
maro: bread
emare: breads
habe: food
ehabe: foods
sokerdan: What did you do
sokerde: What did they do
laço _laçi: good (m)-good(f)
laçe: they are goog
mange: to me
amenge: to us
mangava: i want
mangela: he / she / wants
mangom: i wanted
mangine: they wanted
namangas: he / she / it didn't want
namangle: they didn't want
adiya: this (f)
adala: those
avyas: he / she / is came
avine: they came
navyas: he / she / it didn't come
navine: they didn't come
ca: go
canen: go (plural)
giyas: he / she / it went
gine: they went
mecal: he / she / it goes (command)
mecan: they go (command)
kacal: he / she / it will go
kacen: they will go
nakacal: he / she / it won't go
nakacan: they won't go
aço: stay
açon: stay ( plural )
kaçol: he / she / it will stay
nakaçol: he / she / it won't stay
naçela: he / she / it doesn't stay
açaren: let them stay (command)
maçaren: don't let them stay (command)
mecal: he / she / it goes (command)
minical: he / she / it doesn't go (command)
meaçol: he / she / it stays ( command)
miniaçol: he / she / it doesn't stay
adiya: this (f)
adala: those
maker: don't do
makeren: don't do (plural)
kel: do a dance
kelen: do a dance (command)
makel: don't dance
makelen: don't dance (plural)
kaykella: he / she / it is dancing
kaykelna: they are dancing
tecas: let's go
minitecaz: we don't go (command)
miniaçon: they don't stay (command)
meaçol: he / she / it stays (command)
mecal: he / she / it goes (command)
naçen: you stay ( offer)
maçon: don't stay
ovela: he / she / it becomes
novela: he / she / it doesn't become
nakovela: he / she / it is not working
kovela: he / she / it is working
astar: hold
mastar: don't hold
canen: you go ( command )
maca: don't go
macan: don't go (plural)
muk: leave
muken: leave (command)
mamuk: don't break
mamuken: don't break (plural)
ker: do
keren: do (plural)
makeren: don't do
kher: home
ekhera: homes
day: mother
miday: my mother
dat: father
modat: my father
bibi: aunt
mibibi: my aunt
kak: uncle
mokak: my uncle
mibaba: my grandmother
çip: language
miçip: my language
eçiba: languages
muy: face
emuya: faces
kan: ear
mokan: my ear
okan: the ear
ekana: the ears
nak: nose
onak: the nose
monak: my nose
vas: hand
evasta: hands
musi: arm
imusi: the arm
emusa: the arms
memusa: my arms
çank: leg
miçank: my leg
meçanga: my legs
teçanga: your legs
eçanga: legs
pire: foot
yak: eye
eyaka: the eyes
şukar: beautifull
eşukaripe: the beauty
kaşta: lowbrow
ekaşta: lowbrows
angar: coal
eangara: coals
sasti: overall (f)
sasto: overall (m)
muyas: he / she / it died
namuyas: he / she / it didn't die
mune: they died
namune: they didn't die
civdi: alive
nasvalo: ill
pismara: cat
rokono: dog
erokone: dogs
çirikli: birth
eçirikla: births
maçe: fish
emaçe: fishes
tuvali: cigarette
balval: wind
puy: brow
epuya: brows
bala: hair
ebala: hairs
tebala: your hair
sadik: hat
mosadik: my hat
şoro: head
toşoro: your head
teşereste: on your head
pagiyas: he / she / it broken
paşiyas: he / she / it went to sleep
paşardas: he / she / it put someone / something to bed
odar: door
mangin: goods
emangine: goods'
loko: soft
şuko: dry
cono: human
ecene: humen
biyav: wedding
ebiyava: weddings
mato _mati: drunk
emate: drunks
rat: blood
erata: bloods
rati: night
erata: nights
pir: walk
piren: you walk (command)
napires: you walk (offer)
napiren: you walk (offer) (plural)
mapir: don't walk
mapiren: don't walk (plural)
pale: behind
palal: from behind
angal: front
opre: abowe
tele: below
telal: from below
pirno: sharp
çori: poor
çala: hit
çalayen: hit (command)
maçala: don't hit
maçaleyen: don't hit (plural)
çaladiyas: he / she / it is hit
çalade: they hit
naçalede: they didn't hit
naçaladom: i didn't hit
çingar: fight
çuri: knife
rolik: stick
yiv: snow
birşim: rain
panali: wet
panaylas: it got wet
napalaylas: it didn't get wet
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
